CINEVA, cineva   Mai întâi, mulțumire frumoasă celor care au răspuns la întrebarea „Cine și în ce carte a scris” – „Nu poți vorbi despre Dumnezeu fără să vorbești și despre Lucifer.  El (Lucifer) era cel mai cu vază dintre cei aleși, însă a preferat să nu fie ales.  Și a frânt inima […]

SABATUL – frumoasa moştenire Ce urât ne stă când ne certăm pe această cea mai frumoasă moştenire edenică! Testamentul cu privire la Sabat este ÎNTREG şi CLAR, că nu mai trebuie adăugat nimic la el, nici scos, nici “interpretat” spre a-l pune în valoare. El stă prin sine. Şi mai ales, ca orice testament – […]

   JELUIRE DE NAIVITATE     Acum vorbesc despre mine. Nu mi-ar plăcea să i se mai potrivească şi altcuiva, dar s-ar putea.     Reacţia spontană de încredere în ce spune cineva şi bucurarea imediată la multe afirmaţii şi planuri care mi se par pozitive, speranţa în promisiunile ce mi se fac, îmi pun eticheta “EŞTI […]

   Între CE ŞTIM şi CE NU ŞTIM    Punctul specific CREŞTINISMULUI între celelalte religii ale lumii este CREDINŢA în ISUS ca HRISTOS, RĂSCUMPĂRĂTOR din păcat şi deci din moarte a omului, prin moartea Sa pe cruce în locul lui.    Punctul specific ADVENTISMULUI de ZIUA a ŞAPTEA între celelalte religii creştine este SABATUL, ziua […]

  DIALOG cu OMUL      – Fă-mi un BOB de GRÂU! Unul.     – Îţi fac un palat!     – Nu, nu vreau palat că e prea greu de făcut şi să nu te oboseşti. Fă-mi un bob de grâu, e mai simplu.     – Îţi fac un vapor, un avion, un submarin, un…   […]

Ferindu-ne de “reţete false” prescrise sub pretext scripturistic Necunoaşterea Bibliei nu prea se mai potriveşte zilelor noastre. Se potriveşte însă cunoaşterea ei greşită. Mai mult chiar, se practică lupta împotriva Bibliei cu Biblia. Ideile de la un text al ei la altul pentru completarea şi îmbogăţirea înţelesului sunt folosite prin separare şi punerea lor în […]

    … o VREME ca ACEASTA… ” „… O vreme ca aceasta…” se potrivește oricărei vremi a istoriei neamului omenesc.  Este VREMEA ZILELOR NOASTRE mai altfel, mai deosebită decât celelalte vremi pentru a fi menționată și subliniată în mod particular?  Chiar dacă ar fi și numai la fel ca una din celelalte vremi trecute […]

    Alan J. Reinach, comentează în    Revista RECORDER    Pacific Union, Septembrie 2009    “ENCICLICA PAPALĂ face VÂNZOLEALA în CONTEINERUL Profeţiilor Sfârşitului”      “Mulţi adventişti au fost încântaţi de veştile din Enciclica papală – CARITATE în ADEVĂR -, în care Benedict al XVI a făcut chemarea pentru o NOUĂ ORDINE ECONOMICĂ MONDIALĂ pentru […]

   REALITATEA APOCALIPTICĂ     Se vorbeşte aşa de mult că Apocalipsa este MIT. Total neadevărat. Se vorbeşte şi mai mult că Apocalipsa este simbol. Este, dar nu numai. Se vorbeşte din când în când că Apocalipsa este literala. Este, mai mult decât se spune că este. Nu doar în lucrurile spirituale ci chiar şi în […]

GENETICISM – PREDESTINAŢIE – LIBER ARBITRU Din păcate se acceptă din ce în ce mai mult teoria că omul este victima “genelor” sale. Genetica, a devenit o ştiinţă – Biblia ar numi-o “aşa zisă ştiinţă”, care “scuză” vinovăţia omului datorită moştenirilor genetice fie prin ÎNTÂMPLARE, fie prin PREDESTINAŢIE. Cu un minim de bunăcuviinţă însă, întâmplarea […]

   SOCOTIT NEPRIHĂNIT        Romani 2, 13: “Pentru că nu cei ce aud Legea sunt NEPRIHĂNIŢI înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta, vor FI SOCOTIŢI NEPRIHĂNIŢI”.       Romani 3, 28: “Pentru că noi credem că omul ESTE SOCOTIT NEPRIHĂNIT prin credinţă, fără faptele Legii”.       Pentru acum, CÂTE CEVA, nu […]

               „Și tot pământul se MIRA după fiară”   Mă mir și eu?  Din moment ce „tot pământul” se miră, înseamnă că și eu.  Biblia nu vorbește despre un imperativ, despre o obligativitate de mirare, ci despre o „stare de mirare”.  Dacă vreau să mă mir mă mir, dacă vreau să nu mă […]

   “CA SĂ ŞTIU” – (regele David)     “ŞTIEREA”, între SUBLIM şi TRAGIC     Se crede îndeobşte că cea mai înaltă stare a naturii umane este ŞTIEREA. De aici şi termenul care chipurile ar depăşi filozofia cu imaginaţia ei şi chiar teologia cu tainele ei, este ŞTIINŢA. În acelaşi timp, am putea spune că cea […]

   “DE CE PLEACĂ FIUL RISIPITOR” (extra – EDITORIAL) Avându-se în vedere Parabola Domnului din Evanghelie, întrebarea aceasta este una din multele fără nici o revelanţă şi care închide drumul spre învăţătură. Parabola nu a fost spusă de Domnul pentru a răspunde acestei întrebări şi se recomandă evitarea oricărei extrapolări neajutătoare. Dar, chiar şi presupunând […]

                                              Între MARELE PREOT şi MARELE ÎMPĂRAT – RĂSTIGNIREA Faptele Apostolilor 25, 11: “Cer să fiu judecat de Cezar!” De o bucată bună de vreme din istoria pământului, lumea îşi împarte puterea între politică şi religie. Câteodată şi pe alocuri ele se mai amestecă una cu alta, îşi mai încalcă prerogativele prin abuz una alteia, […]

     S.O.S. CARTEA de IMNURI – CARTEA noastră de CÂNTĂRI    M-aş bucura foarte mult ca îngrijorarea mea să fie nefondată şi S.O.S.-ul meu să fie fals.    Problema CĂRŢII de IMNURI a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea de Limbă Română este la un MOMENT CRUCIAL. Bulgărele de zăpadă în rostogolirea lui, a […]

   LITERALUL şi SIMBOLUL în PROFEŢIE                                   III    PROFEŢIA ţine de infinit şi de veşnicie, din aceeaşi substanţă cu ele. O mărime de timp prin care putem determina veşnicia de MAI ÎNAINTE şi veşnicia de DUPĂ, veşnicia TRECUTĂ şi veşnicia VIITOARE, este istoria neamului omenesc de la CĂDEREA în păcat până la IZBĂVIREA din […]

   POPORUL PROFEŢIEI – MOŞTENIREA PROFETICĂ.    LITERAL şi SIMBOL                    VI    Toate religiile lumii fac parte din profeţie şi sunt piese istorice din desfăşurarea ei.    Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea este însă născută din CERCETAREA PROFEŢIILOR biblice, direct. Nici măcar minunatul popor valdenz care a păstrat adevărul scripturilor de-alungul celui mai […]

   ÎNCHIPUIRI şi REALITĂŢI     Au început lucrările Conferinţei Generale a Adventiştilor de Ziua a Şaptea. A câta Conferinţă? A 59-a. Câte vor mai fi? Nimeni nu ştie. Oricum foarte, foarte puţine. Poate nici una. Nimic rău a fi luată drept ultima, căci aşa se cuvine ca totul să fie făcut ca şi cum ar […]