REALITATEA APOCALIPTICĂ
Se vorbeşte aşa de mult că Apocalipsa este MIT. Total neadevărat. Se vorbeşte şi mai mult că Apocalipsa este simbol. Este, dar nu numai. Se vorbeşte din când în când că Apocalipsa este literala. Este, mai mult decât se spune că este. Nu doar în lucrurile spirituale ci chiar şi în cele materiale care pot influenţa pe cele spirituale.
Înţelegând că românii din România vorbesc mai mult englezeşte decât românii din America, nu mă sfiesc să folosesc o expresie la zi, care caracterizează societatea omenească în confruntarea ei cu fenomenele apocaliptice. “TURN to GOD or TURN to GOLD”. După câte vă daţi seama este “Înapoi la DUMNEZEU sau înapoi la AUR”. Diferenţa numai de o literă a acestor ziceri, face să fie mai uşor de reţinut în forma din Limba Engleză, aşa că v-o recomand ca atare.
Dincolo de aşa zisele SEMINARII de APOCALIPSA a căror RESPONSABILITATE de facere şi prezentare sunt în cea mai solemnă greutate asupra celor care le emit şi le difuzează – mai ales în decodificarea simbolisticii – unul dintre aspectele de împlinire literală cade trăznet peste somnolenţa venită în oboseala de a explica în simbol chiar şi cele mai evidente împliniri reale. CRIZA FINANCIARĂ, de exemplu. Epuizat de scotocirea prin simbol, te trezeşti că nu mai ai ce mânca, nu mai ai unde dormi căci nu mai ai casă, nu mai ai cum să ajuţi pe aproapele căci trebuie să fi ajutat tu, iar pastorii trebuie să mai facă şi corturi. E biblic de altfel.
TURN to GOLD nu este o găselniţă teologică a unor pastori novatori ci o realitate istorică ce îşi va găsi apogeul în zilele noastre.
AURUL este prezent în Biblie de la un capăt al ei la celălalt, de foarte multe ori la propriu, ca un punct de referinţă şi pentru înţelesurile spirituale. Prima dată este amintit în Geneza 2, 11-12 în legătură cu Edenul: “… ţara Havila unde se găseşte AUR. Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix”. Ultima dată îl găsim amintit în Apocalipsa 21, 18: “.. Şi cetatea era de AUR curat…”. Între timp obiectele de aur de la templu, viţelul de aur din pustie, chipul de aur din câmpia Dura, lipsa de aur a lui Petru când l-a vindecat pe ologul din naştere, etc. etc.
Economia mondială – spun experţii – se bazează pe ACOPERIREA în AUR a vânzărilor şi cumpărărilor, moneda de schimb fiind doar convenţionalitate. De aceea Principiul TURN to God bazat pe declaraţia biblică “Aruncă-ţi AURUL în ţărână şi atunci Domnul Dumnezeu va fi AURUL tău”, a alunecat în TURN to GOLD şi atunci ne întrebăm care va fi rezultatul. Deopotrivă, lumea seculară şi cea religioasă sunt sfătuite, îndrumate prin toate mijloacele de publicitate să-şi găsească scăparea în AUR, avertizând împotriva încrederii în bani de orice formă şi provenienţă ar fi ei. Crizele financiare din istorie sunt luate ca exemplu. Eu nu ştiu ce înseamnă inflaţie, deflaţie şi altfel de asemenea vorbe, dar în copilăria mea am trăit cum un mieluşel era vândut pe o grămadă de bani sau cum un vecin n-a mai găsit nimic de cumpărat pe grămada de bani care-i avea, decât nişte bucăţi de lanţuri.
Au rămas în istorie recentă cu documente scrise – (nu poveşti improvizate) – şi fotografii, aspecte din marile căderi financiare. Neavând ce să mai facă cu banii, o doamnă din Germania, i-a pus într-un coş lângă lada de gunoi, iar după ce şi-a plimbat căţeluşul, la întoarcere, banii erau tot acolo dar coşul fusese luat. Cât despre RAPIDITATEA unui colaps financiar, a fost consemnată întâmplarea că cineva şi-a comandat o cafea la preţul anunţat şi sorbind-o, cam încet, căderea financiară s-a produs chiar în acea jumătate de oră, iar preţul de o sută de ori mai mare nu a mai putut fi achitat. De mirare? Deloc!
Apocalipsa, de a cărei simbolistică e bine că ne preocupăm să o decodificăm, dacă o facem netendenţios teologic, ne oferă realităţi pe care nu e nevoie să le descifrăm ci doar să le luăm în seamă ca atare.
Aşa se face că prăbuşirea financiară de pe urmă care îşi trimite umbrele sinistre şi peste noi de pe acum, căderea babilonului, colapsul financiar global, începe, fără a fi de mirare, cu AURUL. Apocalipsa 18, 11-13: “Negustorii pământului o plâng şi o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa, marfă de AUR…” şi urmează enunţarea a încă douăzeci şi opt de categorii de mărfuri de comerţ, încheindu-se cu “sufletele oamenilor” care trebuie să aibă o semnificaţie foarte importantă. Cu alte cuvinte nimic nu se mai caută, nimic nu mai are valoare. Cât priveşte cât de surprinzător va fi acest fenomen, Apocalipsa 18 foloseşte trei noţiuni de timp: “o singură zi”, “într-un ceas”, şi de două ori “într-o clipă”. Chiar dacă am presupune transformarea profetică “zi în an”, repeziciunea este fără precedent. Cât despre simbolism în fiecare marfă amintită, este greu de găsit, în timp ce aceste mărfuri sunt reale, iar colapsul financiar nu poate fi simbolic. Apocalipsa 18 să fie LEGENDĂ? Înseamnă că ceva ar fi greşit nu numai cu judecata, dar şi cu simţurile.
Problema nu este de a nu speria lumea cu aceste realităţi. Problema este că lumea nu se trezeşte la realitate. Ea mai crede în AUR şi nu în DUMNEZEU. Ea simte că trebuie să se ÎNTOARCĂ şi se întoarce, dar nu la DUMNEZEU ci la AUR. Lingvistica internaţională ajută şi ea la confuzie. TURN to GOD alunecă repede şi pieritor în TURN to GOLD. Ce mai putem spune şi face este o esenţă de psalm. “Doamne, ai milă de noi”.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
