Peste vremea Edenului s-a lăsat demult cu tăcere. În loc de întâlnire, copilul a ales un ascunziş, florile şi-au ofilit culoarea, animalele au început să urle, iar şerpii să vorbească; astfel, originalul a căpătat riduri, aglomerate an după an peste creaţia desăvârşită. Dacă Legea – fie aceasta de orice natură – a fost iniţial parte […]

Când privim în jurul nostru, peste tot vedem oameni nefericiţi. Chiar dacă se străduiesc să-şi ascundă neîmplinirile în spatele unui zâmbet, putem citi în ochii lor căutarea după ceva mai mult, căutarea unei fericiri autentice. Mulţi dintre ei ar dori să renunţe la orice  mască şi să caute cu sinceritate lucrurile care îi împlinesc cu […]

,,Dumnezeu vorbeşte însă, când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.’’ [1] ,,Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă.’’ [2]   Ne rugăm, cerem şi aşteptăm un răspuns din partea lui Dumnezeu; trece o perioadă de timp şi declarăm: ,,Nici la rugăciunea aceasta, nu am primit răspuns.’’ Oare aşa să fie? Nu […]

Afirmaţie sau întrebare retorică, destul de subtil menţionată în Sărmanul Dionis al lui M. Eminescu. O concepţie pe care dacă nu o conştientizăm şi nu o acceptăm, va continua să genereze nenumărate drame sociale şi emoţionale. Lumea în care trăim nu este aceeaşi pentru toţi, nu este o generalitate, ci este o unicitate pentru fiecare […]

Printre cărţile pe care le-am început de curând, se numără şi Victorie în pustie de John Bevere. Într-o seară, în timp ce citeam, am ajuns la un pasaj din Biblie care spunea: “Nu faceţi nimic din ambiţie egoistă, nici din îngâmfare, ci, în smerenie, consideraţi-i pe alţii mai presus decât voi înşivă. Fiecare dintre voi […]

Sunt binecunoscute restaurantele de tip fast-food (mâncare rapidă), acele restaurante unde clienţii pot sevi masa foarte repede. Fie că meniul este format dintr-un mare sandwish, un hot-dog sau o shaorma, aceste restaurante sunt foarte căutate în ziua de azi. De ce? Pentru că oamenii au tot mai puţin timp pentru orice şi dacă mai pot […]

Mai presus de “a fi sau a nu fi,” [1] existenţa umană antagonizează a trăi frumos, aşezat, manierat şi a exista superficial, întrerupt şi indiferent. Raţiunea penetrează până la paroxism ambele peisaje doar pentru a determina o pendulare între cele două stiluri de vieţuire. În fond totul se rezumă la sens; la o căutare a […]