9.6 Pierderea vieţii – Când vine vremea pierderii

Views

Otilia Fidileş & Emanuel Grecu 9.6 Pierderea vieţii – Când vine vremea pierderii

Joi, 30 mai – Pierderea vieţii

Ca fiinţe omeneşti, cunoaştem realitatea morţii. Citim despre ea, o vedem şi poate chiar am fost aproape să ne confruntăm personal cu ea.

5. Cum este descrisă moartea în Scriptură şi de ce este descrisă astfel? 1 Corinteni 15:26

Cine dintre noi, pierzând pe cineva drag, nu a cunoscut personal ce vrăjmaş cumplit este moartea? Pe de altă parte, moartea are şi partea ei „bună”. Cei care închid ochii în Domnul, în ceea ce li se va părea doar o clipă vor fi înviaţi la nemurire. „Pentru credincioşi, moartea este ceva de mică însemnătate. … Pentru creştini, moartea nu este decât un somn, o clipă de tăcere şi de întuneric. «Viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu şi, când Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă.»” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 787

Cei vii, în special prietenii şi membrii familiei care rămân în urmă, sunt cei care cunosc tristeţea morţii. Durerea este un răspuns firesc la pierdere. Este suferinţa emoţională pe care o trăim atunci când ne este luat ceva sau cineva pe care îl iubim. Procesul durerii sufleteşti nu este acelaşi pentru toţi, dar, în general, oamenii trec prin aceleaşi etape. Prima şi cea mai obişnuită reacţie la moartea cuiva drag este şocul, urmat de negare, chiar dacă moartea era de aşteptat. Şocul este protecţia emoţională de a nu te lăsa doborât brusc de pierdere şi poate dura între două şi trei luni. Poţi trece şi printr-o perioadă în care eşti permanent absorbit de gânduri legate de cel drag, chiar în timpul activităţilor obişnuite ale zilei. Aceasta poate dura de la şase luni la un an.

Etapa disperării şi a depresiei este o lungă perioadă de mâhnire profundă, probabil cea mai dureroasă şi mai amânată fază a doliului, în timpul căreia, treptat, ajungi să accepţi realitatea pierderii. În această etapă, poţi să treci printr-o serie de emoţii – mânie, vinovăţie, regret, tristeţe şi anxietatea. Perioada de jale nu te scapă de toată durerea şi de toate amintirile pierderii. În etapa finală, a refacerii, începi să manifeşti din nou interes pentru activităţile zilnice şi să funcţionezi normal de la o zi la alta.

6. Ce gânduri mângâietoare găseşti în următoarele pasaje? Romani 8:31-39; Apocalipsa 21:4; 1 Corinteni 15:52-57

9.6 Pierderea vieţii – Când vine vremea pierderii

Despre autor
-