Tata ceresc,
imi este asa de dor de Tine
si de locasurile Tale minunate,
dar Beniamin,
fratele nostru mai tanar
nu mai este cu mine,
zace intr-o temnita rece si intunecoasa…
Cum sa ma-ntorc tocmai astazi acasa?…
Nu ,nu pot privi ochii Tatalui meu…
Fata Lui va fi mahnita si indurerata…
De aici,
am cumparat grane destule si frumoase,
de acum familia noastra
va putea sa traiasca in pace,
dar sora noastra ,Dina,
nu mai este cu mine,
a ramas la Sihem,
departe de famila noastra…
Cum sa plec fara ea spre casa?
Nu, nu pot privi fata Tatalui meu…
Chipul Lui va fi trist
Si inima Lui calda va fi nemangaiata…
Argintii ni s-au dat inapoi
si granele le-am primit fara plata,
dar prietenii nostrii apropiati
nu vor inca sa se intoarca,
planeta albastra le promite mereu
o viata mai frumoasa…
Cum sa vin singur acasa?…
Nu, nu pot privi fata Tatalui meu…
Fara ei voi fi oare multumit
singur cu Tatal la masa?…
Sunt aproape gata de plecare,
dar nu stiu unde este mama…
Nu il zaresc nici pe tata…
Dar ce fac? de ce intarzie asa de mult
nepotul si nepoata?…
Tata,
simt ca trebuie sa mai stau,
desi mie asa de dor de Tine,
de Isus si de casa cereasca…
Nu, nu pot privi acum chipul Tatalui meu…
Trebuie sa mai stau…
Nu pot veni la Tine fara mama,
fara nepotii mei si fara tata…
Fara cei dragi sufletului meu
cum voi canta cu ingerii Acasa?…
Gabriel Neagu
24.07.2009
