Comentariu realizat de pastorul Alejandro Bullón
STUDIUL 13
Calatoria la Roma
Prieten drag, vreau sa-ti spun astazi ca planurile lui Dumnezeu niciodata nu dau gres. Diavolul poate sa faca tot ce-i sta in putinta sa opreasca planurile divine dar acestea nu pot fi oprite. Spre exemplu calatoria la Roma nu era doar un plan al lui Pavel, Dumnezeu vroia ca el sa ajunga in acel oras mare si sa evanghelizeze lumea de acolo. Din nefericire lucrurile nu ies mereu asa cum le planificam noi. Traim intr-o lume plina de rautate unde diavolul nu este doar o forta rea, ci este o persoana care incearca in mod constant sa strice planurile lui Dumnezeu. Astfel, putem spune cu toata siguranta ca in spatele acelor oameni rligiosi care spuneau ca aparau pe Dumnezeu incercand sa-i ia libertatea lui Pavel, era cel rau. Totusi planul lui Dumnezeu s-a implinit pentru ca el a ajuns in cele din urma la Roma. Prizonier, in lanturi dar a ajuns.
In aceasta saptamana vedem partea finala a cartii Faptele Apostolilor si cu aceasta lectiune vom termina si trimestrul. Au fost niste lectiuni extraordinare care ne-au aratat viata bisericii primare, luptele, conflictele, felul in care Duhul Sfant S-a manifestat puternic la inceput, sacrificiul lui Stefan, imprastierea pe tot pamantul a crestinilor, calatoriile lui Pavel, primul conflict al bisericii, etc…
Vom incepe aceasta lectiune comentand putin calatoria lui Pavel spre capitala lumii din acel timp. Nu a fost doar o simpla calatorie, a fost dramatica. Pe vremea aceea nu existau avioane sau masini, se calatorea pe jos, cu carul si pe mare cu corabia. Pe Pavel l-au dus pe mare. Citind textul scris de Luca si observand detaliile si cum autorul vorbeste la persoana intai plural, putem deduce ca Luca a mers cu Pavel in aceasta calatorie. Se pare ca impreuna cu ei mai era un alt om pe nume Aristarh. El era unul dintre apropiatii lui Pavel. Nu pare un om important, dar Aristarh a fost un prieten fidel, a calatorit impreuna cu Pavel si a fost cu el in inchisoare. Acest om era un macedonean din Tesalonic. Se mentioneza numele lui pentru prima oara in cea dea treia calatorie a lui Pavel, unde spune ca in momentul cel mai critic, cand s-a produs revolta din Efes, el impreuna cu Gaiu l-au dus pe Pavel afara din cetate. Asa ca acest om a mers impreuna cu Pavel la Roma chiar daca nu stim cum a facut ca sa se urce in corabie. Poate ca a spus ca era un sclav al lui Pavel. In acele timpuri oamenii bogati si cu influenta, chiar daca erau intemnitati, aveau dreptul sa aiba un sclav. Asa ca, atat timp cat a stat la Roma, Aristarh a ajutat si a incurajat pe Pavel si chiar a fost cu el in inchisoare un timp. In scrisorile catre Coloseni si Filimon, Pavel trimite si salutul lui Aristarh.
Aceasta calatorie s-ar putea numi cea dea patra calatorie misionara a lui Pavel. El a predicat Evanghelia pe tot parcursul ei si chiar daca era in lanturi, aceasta nu l-a impiedicat sa-si indeplineasca misiunea. Nimic nu ar trebui sa impiedica pe un crestin sa-si indeplineasca misiunea de a predica Evanghelia. Sa ne aducem aminte ce spune Pavel in 2 Timotei2:8,9 „ Adu-ti aminte de Domnul Isus Hristos, din samanta lui David, inviat din morti, dupa Evanghelia mea, pentru care sufar pana acolo ca sunt legat ca un facator de rele. Dar Cuvantul lui Dumnezeu nu este legat.” Iar filipenilor le-a scris ca lucrurile care i s-au intamplat au dus mai degraba la inaintarea Evangheliei. Dumnezeu era prezent in toate circumstantele. Diavolul facea totul ca sa impiedice lucrarea Lui dar Domnul era intotdeauna prezent. Aceasta clatorie avea sa fie putin diferita de celelalte. Cheltuielile erau suportate de catre romani pentru ca Pavel era prizonier. Calatoria a durat ceva timp. Clima nu era cea mai buna pentru ca se apropia iarna si abia au reusit sa ajunga la Limanuri Bune, un loc sigur unde Pavel a sfatuit pe centurion sa ramana o vreme pentru ca se apropia furtuna. Dar el nu l-a ascultat. Fapte 27: 10-12 spune: „ si le-a zis: „ Oamenilor, calatoria vad ca nu se va face fara primejdie si fara multa paguba, nu numai pntru incarcatura si pentru corabie, dar chiar si pentru vietile noastre.” Sutasul a ascultat mai mult de carmaci si de stapanul corabiei decat de vorbele lui Pavel.” Din nefericire furtuna a venit si a fost atat de violenta incat nu au ajuns la Fenice. Oamenii nu au putut face nimic altceva decat sa lase corabia in voia vantului care o ducea inspre sud-est, departe de pamant. Marea era din ce in ce mai agitata si echipajul a trebuit sa arunce incarcatura peste bord si cu ea chiar si uneltele corabiei. Toate acestea le-au facut intr-o incercare disperata de a usura corabia care se umplea de apa. Situatia era dramatica. Dupa mai multe zile pe mare, cu vizibilitate redusa, ploi puternice, vanturi mari, fara sa stie unde se aflau si complet obositi, Pavel le transmite un mesaj pe care-l primise de la Dumnezeu. In acest mesaj le spune sa nu-si piard speranta, ca vor mai fi pericole dar toti vor supravietui.
Partea a doua. Vom incepe prin a citi Fapte 27:14,15 „ Dar nu dupa multa vreme, s-a dezlantuit asupra insulei un vant furtunos, numit Eurachilon. Corabia a fost luata de el fara sa poata lupta impotriva vantului, si ne-am lasat dusi in voia lui.” Este foarte interesant. Aici spune ca un vant furtunos a luat corabia si a dus-o. Unde? In directia Romei. Mai spune si ca s-au lasat dusi. De fapt, era mana lui Dumnezeu Cea care ii ducea la Roma. De aici trebuie sa invatam o lectie importanta. In timp ce Pavel era in Efes a spus ca dorea sa mearga la Roma sa predice Evanghelia. Dupa ce a ajuns la Ierusalim si l-au prins si l-au bagat in inchisoare, el a ramas trist deoarece credea ca planul lui Dumnezeu de a ajunge la Roma nu avea sa se indeplineasca. Dar in acea ocazie Dumnezeu ii vorbeste. Sa citim Fapte 23:11 „ In noaptea urmatoare, Domnul i s-a aratat lui Pavel si I-a zis: „ Indrazneste Pavele, caci dupa cum ai marturisit despre Mine in Ierusalim, tot asa trebuie sa marturisesti si in Roma.” Probabil ca Pavel era deconcertat. Cum sa poata merge la Roma daca era in lanturi? Dar planul lui Dumnezeu nu se opreste niciodata. Pavel avea sa ajunga la Roma indiferent prin ce mijloace. Satan a vrut sa-l impiedice sa ajunga la Roma, l-a bagat in inchisoare, a incerct sa-l omoare,dar nu a reusit. Acum din ordinul lui Festus, el mergea spre Roma si diavolul a facut sa apara o furtuna puternica care sa impiedice planurile divine. Dar Scriptura spune ca pana si vantul ducea corabia spre Roma. Satana poate sa faca ce vrea, dar nu va reusi sa impiedice planul lui Dumnezeu. Daca treci acum printr-un moment dificil, adu-ti aminte ca satana poate face totul ca sa distruga, ca sa distruga planul lui Dumnezeu cu tine, dar, daca tu ai incredere in Dumnezeu, el nu va reusi. Poate esti in inchisoare sau pe punctul de a te ineca in mare, dar acest lucru nu conteaza. Nimic nu va impiedica planul lui Dumnezeu cu viata ta.
Sa ne intoarcem pe mare impreuna cu Pavel si cei 276 de pasageri care treceau printr-o situatie teribila. Erau deja de doua saptamani pe mare. Era o noapte intunecata, furtuna era inca puternica si corabia era in deriva. Daca in acest moment treci printr-o noapte intunecata, daca furtuna a intrat in viata ta si corabia ta este in deriva, nu dispera. Fapte 27:39-44 spune: „ Cand s-a facut ziua, n-au cunoscut pamantul; dar au vazut de departe un golf care avea maluri nisipoase, si au hotarat sa impinga corabia intr-acolo daca va fi cu putinta. Au taiat ancorele ca sa le sloboada in mare, si au slabit in acelasi timp funiile carmelor; apoi au ridicat ventrila cea mica dupa suflarea vantului, si s-a indreptat spre mal. Dar au dat peste o limba de pamant, unde s-a infipt corabia; si partea dinaintea corabiei s-a implantat si statea neclintita, pe cand partea dinapoi a inceput sa se rupa de izbitura valurilor. Ostasii au fost de parere sa omoare pe cei intemnitati, ca sa nu scape vreunul prin inot. Sutasul insa, care voia sa scape pe Pavel, i-a oprit de la gandul acesta. A poruncit ca cei ce pot inota, sa se arunce de pe corabie in apa, si sa iasa cei dintai la pamant. Iar ceilalati sa se aseze unii pe scanduri, iar altii pe franturi de corabie, si asa s-a facut ca au ajuns toti teferi la uscat.” Unde au ajuns?
Partea a treia. Aceasta insula care devenise salvarea pasagerilor, se numea Malta, care azi este cunoscuta sub numele de Golful Sfantului Pavel. Insula Malta este un loc foarte interesant. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost un loc foarte mult mentionat in ziare. Era locul cei mai bombardat pentru pozitia strategica pe care o avea in Marea Mediterana. Acea insula mica nu cunostea pe Dumnezeu, dar fara sa-L cunoasca, au fost foarte ospitalieri cu naufragiatii. Cum ar trebui sa fim noi azi, cei care spunem ca-l cunoastem pe Dumnezeu. Acolo s-a intamplat incidentul lui Pavel cu sarpele. El s-a dus sa caute lemne de foc si a fost muscat de o naparca. Oamenii au crezut ca Pavel era pedepsit de zei pentru vreun pacat. Ei au vazut ca prizonierii s-au salvat de inec,dar Pavel nu se va putea salva de moarte. Si totusi apostolul n-a murit si locuitorii au inceput sa creada ca era un zeu. Pavel a ramas in casa lui Publius autoritatea acelui loc, timp de trei zile si a vindecat pe tatal lui Publius. Luca nu vorbeste despre faptul ca in Malta s-ar fi convertit oameni. Dar este evident ca trecerea lui Pavel prin Malta a fost o binecuvantare pentru localnici.
Partea a patra. Dupa trei luni, Pavel si toti ceilalati au ajuns la Roma. Au ajuns intr-un loc numit Puzole, din Napole de unde Pavel avea sa marga mai departe spre Roma. Vestea ca venea Pavel a ajuns foarte repede in Roma si de acolo un grup de credinciosi au calatorit mai multi kilometrii inspre sud ca sa-l intampine. Chiar daca el nu fusese niciodata la Roma avea multi prieteni acolo. Se pare ca darea de seama a lui Festus, care spunea ca problema lui Pavel nu era cu justitia romana, ci era o problema religioasa cu iudeii, a facut ca Pavel sa ramana arestat timp de inca doi ani, dar la el acasa. El a inchiriat o casa unde putea sa vina orice om care dorea sa-l vada. Ca de obicei el si-a inceput lucrarea cu iudeii, dar ei nu au acceptat Evanghelia. Totusi apostolul a continuat sa predice. Din acea casa el a scris epistolele catre: Filipeni, Efeseni, Coloseni si Filimon. In tot acest timp Luca si Aristarh au fost cu el iar Timotei il vizita cu regularitate.
Ajungem la sfarsitul acestei carti a Faptelor Apostolilor. Aceasta carte reprezinta miscarea si progresul Evangheliei de la inceputuri si intinderea ei pana la capatul pamantului, care in acele zile era Roma. Ce este Evanghelia pe care o predica Pavel? Sa ne aducem aminte ca in gradina Eden omul s-a indoit de Dumnezeu si indoiala l-a dus la neasculatre. Drumul de intoarcere la Dumnezeu trebuie sa fie prin credinta deoarece felul prin care ne-am indepartat de El a fost indoiala. Si credinta inseamna incredere care este opusul indoielii. Aceasta incredere te duce la ascultare. Pavel a spus in Romani 1:5 urmatoarele „ Prin care am primit harul si apostolia, ca sa aducem pentru Numele Lui la ascultarea credintei pe toate Neamurile.” Sfarsitul acestei carti, pentru mine este trist dar in acelasi timp minunat. Trist pentru ca multi nu au aceptat Evanghelia desi erau oameni religiosi, atat de religiosi incat fascinatia lor pentru detaliile religiei i-a impiedicat sa inteleaga simplitatea Evangheliei. Cartea Faptele Apostolilor se termina cu Pavel predicand Imparatia lui Dumnezeu si invatand pe oameni despre Isus Hristos. Dar in realitate, asa cum am spus la inceputul acestui trimestru, nu se termina aici in capitolul 28 deoarece, Duhul Sfant continua sa lucreze azi in membrii bisericii lui Dumnezeu. Faptele Duhului Sfant nu s-au sfarsit, lucrarea bisericii nu s-a terminat. Este o istorie care continua si faptele pe care tu si cu mine le putem face prin Duhul Sfant sunt si ele parte din aceasta carte. Cel mai frumos mod de a continua este sa spunem si altora mesajul Evangheliei care a ajuns in viata noastra. Pavel spunea in epistola catre 2Timotei 4:7,8 „ M-am luptat lupta cea buna, mi-am ispravit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va da in „ziua aceea” Domnul Judecatorul cel drept.si numai mie ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” Sa dea Domnul ca fiecare dintre noi sa ajungem la sfarsitul vietii noastre asa, implinind misiunea. Nu pentru ca a fost usor, ci infruntand obstacole si primind cririci, trcand prin furtuna, foamete, prsecutie, dar predicand Evanghelia cu credinta, stiind ca atunci cand focul sfant al lui Dumnezeu este in inima ta, nu poti ramane linistit.
Dumnezeu sa te biencuvinteze! Sper ca lectiunile din acest trimestru sa te fi ajutat si sa-ti fi marit credinta in biserica, creedinta in planul divin, increderea ta in Domnul Isus si sa-ti fi indepartat frica de a predica Evanghelia. Va imbratisez pe toti!
Traducerea si Tehnoredactarea: Maria Badea
lectiuneazs@yahoo.com
