Gabriel Radu 6.4 Adevărata valoare de sine (st6 Găsind odihna în legăturile de familie)
Dacă Iosif a nutrit vreo speranţă de a fugi şi de a găsi drumul înapoi spre casă, aceasta s-a spulberat odată ce a ajuns în Egipt, unde a fost revândut unei familii importante. În Geneza 39:1 se spune că „Potifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un egiptean, l-a cumpărat de la ismaeliţii care-l aduseseră”. Dintr-odată, tânărul băiat a fost aruncat într-o cultură şi o limbă noi şi ciudate.
Familia şi relaţiile noastre apropiate sunt cruciale în dezvoltarea propriei stime de sine. Iosif crescuse crezând că era special – fiul cel mai mare al celei mai iubite soţii (Geneza 29:18). Fără îndoială, el era favoritul tatălui şi singurul cu o haină frumoasă, în multe culori (Geneza 37:3,4).
Dar cine era el acum? Un sclav, cineva care putea fi cumpărat sau vândut după bunul plac al altora. Cât de repede s-a schimbat întreaga lui condiţie. Cât de repede viaţa s-a întors împotriva lui.
Într-adevăr, Iosif învaţă lecţia pe care noi toţi trebuie să o învăţăm. Dacă depindem de alţii ca să ni se spună cât valorăm, atunci vom fi prinşi într-o cursă dură şi vom fi îngrozitor de confuzi, pentru că nu toţi vor aprecia cine suntem sau cum suntem. În schimb, noi trebuie să ne găsim propria valoare în ceea ce Dumnezeu gândeşte despre noi – în modul în care ne priveşte Dumnezeu – şi nu în rolurile pe care le avem în prezent.
4. Cum ne vede Dumnezeu pe fiecare dintre noi? Isaia 43:1; Maleahi 3:17; Ioan 1:2; Ioan 15:15; Romani 8:14; 1 Ioan 3:1,2
Dumnezeu vede în fiecare dintre noi un potenţial, o frumuseţe şi un talent pe care noi nici măcar nu ni le putem imagina. În cele din urmă, El a fost gata să moară pentru ca noi să putem avea ocazia de a deveni tot ceea ce am fost creaţi să fim – de a ne atinge potenţialul maxim. Deşi ne arată cât de îngrozitor este păcatul nostru şi cât de mare a fost preţul plătit ca să fim răscumpăraţi din el, crucea ne mai arată şi marea valoare pe care o avem în ochii lui Dumnezeu. Indiferent de ceea ce gândesc alţii despre noi sau chiar noi despre noi înşine, Dumnezeu ne iubeşte şi caută să ne răscumpere nu doar din puterea păcatelor de acum, ci şi din moartea veşnică pe care păcatele o aduc cu sine.
Există multe voci care ne spun să ne iubim pe noi înşine aşa cum suntem şi să ne acceptăm necondiţionat. De ce este această realitate o autoamăgire?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/