Daniela Măgureanu & Emanuel Grecu 1.5 O lume distrusă (st1 Creaţia lui Dumnezeu)
Miercuri, 3 iulie – O lume distrusă
Un dar pe care Dumnezeu li l-a oferit lui Adam şi Evei şi nimănui altcuiva de pe pământ a fost libertatea morală. Ei erau fiinţe morale într-un sens în care plantele, animalele şi copacii nu vor putea fi niciodată. Dumnezeu a preţuit această libertate morală atât de mult, încât a lăsat posibilitatea ca oamenii să aleagă neascultarea. Prin aceasta, El a riscat tot ce a creat pentru că a dorit să aibă cu oamenii o relaţie bazată pe dragoste şi liberă alegere.
Dar acolo a existat şi un distrugător (aceeaşi libertate morală o aveau şi îngerii), care voia să submineze lumea desăvârşită pe care o crease Dumnezeu şi, pentru aceasta, a încercat să se folosească de om. Vorbind prin şarpe, Diavolul a pus la îndoială faptul că Dumnezeu i-a dat omului tot ce era bun şi de folos pentru el (Geneza 3:1-5). Pentru oameni, prima ispită a fost aceea de a râvni la mai mult decât a dat Dumnezeu, de a se îndoi de bunătatea Lui şi de a se bizui pe ei înşişi.
Prin alegerea omului şi prin fapta sa, relaţiile pe care Dumnezeu le prevăzuse când l-a creat au fost distruse. Adam şi Eva nu s-au mai bucurat de relaţia lor cu Creatorul ca la început (Geneza 3:8-10). Ei şi-au dat seama imediat că erau goi şi le-a fost ruşine, dar s-au schimbat aproape ireparabil şi relaţia lor unul cu celălalt, şi relaţia lor cu tot ce crease Dumnezeu.
4. Ce ne spun următoarele versete despre schimbarea relaţiilor dintre fiinţele umane şi lumea naturală? Geneza 3:16-19
Din cauza păcatului, viaţa este mult mai grea. Consecinţele păcatului sunt reale şi ne afectează pe noi şi relaţiile dintre noi, pentru că ne-am îndepărtat de Dumnezeu, Creatorul nostru. Familiile ne sunt afectate în multe feluri şi relaţiile cu alţii sunt adesea problematice. Uneori, ne luptăm cu mediul natural şi cu lumea în care trăim. în viaţa noastră şi în natură se vede distrugerea adusă de păcat.
Dar lumea nu a fost creată aşa de Dumnezeu. „Blestemele” din Geneza 3 vin odată cu făgăduinţa că Dumnezeu va face posibilă recrearea lumii noastre şi va repara relaţiile distruse de păcat. Deşi continuăm să luptăm contra păcatului şi a efectelor sale în viaţa noastră, suntem chemaţi să păstrăm tot ce a creat Dumnezeu bun în lume şi să încercăm să trăim după planul Său.
