Școala de Sabat
Concluzii în versuri, studiul nr. 1, trim. 1/2025
Dumnezeu iubește din proprie inițiativă
„Mă iubești?” – mă-ntreabă Domnul, ca pe Petru, altădat’.
„Da, Isuse, Tu știi totul”! Te iubesc cu-adevărat!
Când, unui vițel de aur, Israelul de demult
S-a-nchinat, Cel ce-i Iubire, deși-n suflet L-a durut,
Spune: „Îndurare, milă am de-oricine vreau să am”!
În iubirea-I El cuprinde pe-orice om, din orice neam!
Dragostea Lui e supremă, este nepărtinitoare!
Crucea și-azi străpunde cerul! Cât Îl prețuim noi, oare?
A lui Dumnezeu iubire e, de mulți, ne-mpărtășită,
Ca Gomera, infidelă, deși este mult iubită.
Noi nu merităm iubirea-I revărsată din belșug!
Cum răspundem? Pentru cine arde-al vieții noastre rug?
Învitația la nunta Împăratului divin
Și-azi răsună pe tot globul! Dar, câți fără haină vin!
Nu respinge-a Sa iubire, uimitoarea jertfă-a Sa!
Te-a săpat pe-a Sale palme! El, în veci, e DRAGOSTEA!
T. M.