Sunt lacrimă din plânsul lumii,
Un zâmbet pe chip de copil,
Slab sunet trist într-o vioară,
Sau dimineață, cer senin.
Durere în inimă frântă,
Lumină din mici bucurii,
Un pisc înalt spre care urcă
Copii și tineri zi de zi.
Aripă ce se frânge-n luptă,
Zbor în furtună spre înalt,
Lanț de robie grea și cruntă,
Ori al credinței în Isus salt.
Nisip prea puțin în clepsidră
Curgând neoprit și ne-ntors,
Grăuncioare de gând și faptă
Deschizând drum neted, frumos.
Sunt taină, minune în lume
De-nțelepți mult cercetată.
O șoaptă-regret parcă spune –
Din cer doar una ți-e dată…
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie