E în container, dar nu e de-aruncat. E asemenea unei coji de pâine, pe care un copil flămând o găseste şi se înfruptă din ea ca din bucate alese. Strânge firimituri de ceva vreme, visând că într-o zi va avea pâine din belşug. Şi ziua aceea se apropie.
Cu mai bine de doi ani în urmă, în inima unor membri ai bisericii Cluj „Speranţa” s-a trezit dorinţa formării unei noi comunităţi. Biserica era deja plină în fiecare Sabat. Dar nu asta conta cel mai mult. Patru dintre cele nouă cartiere importante ale oraşului erau lipsite de o biserică adventistă şi din cei peste cei 350.000 de locuitori ai oraşului doar 800 cunoşteau mesajul advent. Asa că în ianuarie 2006, un nucleu de 30 de membri au păşit împreună prin credinţă spre „Clubul CFR”, o sală închiriată unde în noiembrie 2006, a prins contur noua biserică „Dynamis” din Cluj-Napoca. Treptat s-au adăugat grupului alte 30 de persoane, biserica numărând în prezent aproape 60 de membri.
Suntem străini şi călători, „Casa” ne este sus. Si totuşi Dumnezeu ne-a spus: „Să-mi facă un locaş Sfânt şi Eu voi locui în mijlocul lor”. Chiria nu oferă confort şi nici stabilitate. Membrii bisericii „Dynamis” au început să viseze la un loc al lor. De fapt un loc al lui Dumnezeu pentru ei. Să spere? Era prea mult! Să se roage? Era tot ceea ce puteau face.
Unul dintre conducătorii comunităţii, aflat într-o vizită la Strasburg află „întâmplător” că o fundatie creştină tocmai şi-a încheiat activitatea în zonă şi are de vânzare… o „biserică”. Clădirea corespundea perfect nevoilor bisericii. Dar… pretul era colosal: 120.000 €. Ce-ai fi gândit daca erai membru al bisericii „Dynamis” din Cluj-Napoca? „Nu e pentru noi!” – au spus unii. Cine ştie? – au gângurit altii.
Odata cu biserica, Cerul a trimis şi o parte din banii pentru ea. Un medic plecat din Romania, a aflat de oportunitatea achiziţionării acelei clădiri şi împreună cu o fundaţie de caritate din SUA, a plătit 75.000 €. Ce-ai fi gândit, daca erai membrul acestei biserici? „E de la Domnul!” Aici începe minunea. Membrii s-au mobilizat şi într-un timp scurt au plătit un avans, cu gândul că deja construcţia le aparţine. Prin harul lui Dumnezeu, aveam deja „biserica”. Dar unde să o aşezăm? Într-o zonă bună a oraşului, un teren potrivit ajungea la 300.000 €. Nu găseam nimic mai ieftin. Câteva luni la rând am cautat şi aşteptat, iar apoi ne-am întrebat: „Doamne, am înteles noi greşit”?
Era într-o marţi dimineaţa a lunii ianuarie şi cu sufletul puţin mâhnit m-am rugat către Cer: “Te rog Doamne, astăzi, să ne dai şi terenul pentru biserică”. Am solicitat o ofertă de la un agent imobiliar. Pe un act al terenului pe care tocmai îl vizionasem cu o zi înainte am fost uimit să citesc numele unui vechi prieten, membru al bisericii adventiste dintr-un alt judeţ. „Dacă e pentru biserică, atunci vi-l pot oferi la un pret bun şi vă pot aştepta cu o parte din bani încă o jumătate de an!” mi-a spus. Era prea frumos ca să credem! Acela era terenul pe care Dumnezeu ni-l pregătise cu trei ani în urmă, chiar înainte ca noi să ne gandim la biserică.
Print-un efort conjugat al membrilor bisericii şi al altor oameni dispuşi să-şi investească banii în visteria cerului s-a plătit aproape 260.000 €, adică mai bine de 80% din costurile acestui proiect îndrăzneţ. Mai este nevoie de încă 30.000 €. Ceea ce ne doare încă, este faptul că biserica se află încă în container. Este împachetată, sigilată, sosită în România şi gata să fie asamblată. Dumnezeu ne-a oferit mai mult decât firimituri. Avem mai mult decât nişte coji, avem pâinea dar încă nu ne putem înfrupta din ea, deşi aşteptăm cu dor acel moment.
Terenul a fost achitat integral. Mai este nevoie de încă 30.000 € pentru clădire. Când Dumnezeu ne va trimite banii necesari achitării ei, vă vom invita la „marele ospăţ” oferit de „biserica din container”.
