Apus de Soare Un apus de soare dulce, sclipitor în mod feeric Se apropie de-amurg, în conturu-i de întuneric, Raze mult strălucitoare, pline de farmecul zilei Prelungeşte viaţa lumii, de la Dumnezeul milei. Dintre multele minuni, în puterea Lui cea mare, Soarele este-o enigmă, prin văpaia-i arzătoare Ce întruna îşi trimite, pe pământ el răspândind […]
Adică (și) de mine e vorba: degeaba scriu dacă… Dacă este doar literatură fără apologetică, hârțologie fără Christologie, soteriologie și apologie… e gălă-gie. Zdrang-zdrang - aramă sunătoare, cuvinte ne-Cuvântate (parafrazând inspiratul slogan al celor de la Sola Scriptura). Camelia mi-a scris un email întrebând ce ne-a apucat pe toți, pe mine și o parte bună a colegilor de breaslă care publicăm pe acest site; de ce suntem atât de negativiști, deprimați și chiar cinici… M-a pus pe gânduri. Și pe recitit ca să văd dacă chiar așa o fi. Plecând de la această trecere în revistă nedrept de simplistă a istoriei literaturii și păstrând evident proporțiile de rigoare, se poate face o paralelă între literatura română și evoluția scrisului/scriitorilor ariei creștine de limbă română. Începuturile se pierd în teancurile de reviste vechi din anii 20, ”Amicul Tinerimii”, în care taica Demetrescu și V.Florescu adaptau articole preluate din Review and Herald…
Cea mai frumoasă amintire Cea mai frumoasă amintire Din viaţă pe acest pământ, E ziua scumpă, de întâlnire Cu Tine-Isuse prin Cuvânt! Descoperit ca blând Păstor Atunci când eu Te-am auzit, Pus în cântare, cu mult dor În suflet, dragostea-a trezit. Şi-n lungul vremii n-am uitat Prea scumpele voci de copii, Ce le-auzeam ades prin […]
Ceasul cercetării Când solemn răsună, peste tot pământul Glasul cel puternic privind Vestea Bună, Omenirea întreagă, poate-afla Cuvântul Ce-L enunţă dragostea, de a fi-mpreună. Îngerul ce zboară, anunţând cu glas tare Ceasul cel măreţ, pentru judecata sfântă, Vrea s-atragă atenţia, la Ziua cea Mare, Zi de răsplătire, şi de răzbunare cruntă. Pe […]