Studiul 6 – Comentariu de Alejandro Bullon

STUDIUL 6
De la aroganta la distrugere

In visul lui Nebucadnetar pe care l-am vazut in capitolul 2 din cartea Daniel, profetia spunea ca dupa Imperiul Babilon avea sa vina Imperiu Medo-Persan. Babilonul era reprezentat in vis de capul de aur dar urmau bratele si pieptul de argint. Nebucadnetar, plin de mandrie, a decis ca imparatia lui avea sa fie eterna si a trimis sa se faca o imagine de aur masiv, spunand lumii ca imparatia lui nu avea sa se sfarseasca. Dar Nebucadnetar era doar un om care nu stia ce face. In general oamenii care nu au in mana Cuvantul lui Dumnezeu nu stiu ce fac. El nu stia ca Dumnezeu este acela care inalta pe imparati si tot El ii da jos. Mandria lui Nebucadnetar s-a dus cand Dumnezeu l-a trimis sa stea cu animalele pe camp si a inceput sa semene cu un animal salbatic. Acolo, in mijlocul smeririi sale, a recunoscut ca Dumnezeu este cel care stapaneste peste tot pamantul si Dumnezeu l-a ridicat din praf si si-a redat demnitatea. Nebucadnetar a invatat, dar cei care au venit dupa el se pare ca nu au invatat nimic. Nepotul lui, Belsatar, a venit la putere si se simtea ca un Dumnezeu. Sa citim Daniel 5:1-4 :
„Imparatul Belsatar a facut un mare ospat celor o mie de mai mari ai lui si a baut vin inaintea lor. Si, in cheful vinului, a poruncit sa aduca vasele de aur si de argint pe care le luase tatal sau, Nebucadnetar, din Templul de la Ierusalim, ca sa bea cu ele imparatul si mai marii lui, nevestele si tiitoarele lui. Au adus indata vasele de aur care fusesera luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, si au baut din ele imparatul si mai marii lui, nevestele si tiitoarele lui. Au baut vin si au laudat pe dumnezeii de aur, de argint, de arama si de fier, de lemn si de piatra.”
Iti aduci aminte ca atunci cand Nebucadnetar a cucerit Iuda a trimis sa aduca vasele sfinte din templu si le-a pus in templul dumnezeilor din Babilon. Cel putin el a demonstrat respect fata de vasele din casa lui Dumnezeu, dar Belsatar le-a scos si a servit vin cu ele pentru invitatii lui, lucru care a reprezentat o lipsa de respect fara egal, o agresiune uriasa. Atat Nebucadnetar cat si Belsatar sunt marionete in mainile lui Lucifer care vrea sa-I spuna lui Isus ca ascultarea si inchinarea ii apartin lui si nu Domnului Isus. Babilonul simbolizeaza puterea dusmanului care nu slujeste si nici nu se inchina lui Dumnezeu sau, cel putin, nu ii slujesc cum doreste Dumnezeu ci cum vor ei. In biblie vinul simbolizeaza doctrina. Belsatar serveste vinul in vasele sfinte si imbata pe oameni. In mod simbolic vom vedea ce se va intampla in timpul sfarsitului. Citim Apocalipsa 17:4-6 :
„Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare. Tinea in mana un potir de aur plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei ei. Pe frunte purta scris un nume, o taina: „Babilonul cel mare, mama curvelor si spurcaciunilor pamantului.” Si am vazut pe femeia aceasta, imbatata de sangele sfintilor si de sangele mucenicilor lui Isus. Cand am vazut-o, m-am mirat minune mare.”
Femeia este simbolul bisericii. In timpul sfarsitului exista o biserica plina de lux si spectacol. Aceasta femeie (biserica) are in mana un potir plin cu spurcaciuni, vinul inseamna doctrina falsa. Aceasta biserica a persecutat pe crestini de-a lungul istoriei. Este aceasta doar o coincidenta? Pe vremea lui Belsatar, in vasele sfinte, se pune vin fermentat care confunda pe oameni si in timpul sfarsitului o femeie, simbolul Babilonului, are in mana un potir cu vin fermentat, adica doctrina stricata care ii face pe oameni confuzi. Care este mesajul pe care il vedem aici?
A doua parte. Aici vom vedeam cum in mijlocul petrecerii a aparut cineva care nu fusese invitat. Daniel 5:5-8 spune:
„In clipa aceea, s-au aratat degetele unei maini de om si au scris in fata sfesnicului, pe tencuiala zidului palatului imparatesc. Imparatul a vazut aceasta bucata de mana care a scris. Atunci imparatul a ingalbenit, si gandurile atat l-au tulburat, ca i s-au desfacut incheieturile soldurilor, si genunchii i s-au izbit unul de altul. Imparatul a strigat in gura mare sa i se aduca cititorii in stele, haldeii si ghicitorii. Apoi imparatul a luat cuvantul si a zis inteleptilor Babilonului: „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta si mi-o va talcui va fi imbracat cu purpura, va purta un lantisor de aur la gat si va avea locul al treilea in carmuirea imparatiei.” Toti inteleptii imparatului au intrat, dar n-au putut nici sa citeasca scrisoarea si nici s-o talcuiasca imparatului.”
Intrebarea este: de ce ofera Belsatar locul al treilea in imparatie aceluia care avea sa interpreteze scrierea de pe perete? Este interesant ca istoria nu spune nimic despre Belsatar ca imparat. Adevaratul imparat era Nabonido, tatal lui Belsatar, dar acest imparat ii daduse administrarea Babilonului lui Belsatar. Din punct de vedere istoric imparatul este Nabonido care traia in Tema, un oras in mijlocul desertului. Rezultatul final a fost ca nimeni dintre intelepti nu a putut sa interpreteze scrierea.
Partea a treia. Aici intervine imparateasa. Citim Daniel 5:9-15 :
„Din pricina aceasta, imparatul Belsatar s-a inspaimantat foarte tare, fata i s-a ingalbenit, si mai marii lui au ramas incremeniti. Imparateasa, la auzul cuvintelor imparatului si mai marilor lui, a intrat in odaia ospatului, a luat cuvantul si a vorbit astfel: „Sa traiesti vesnic, imparate! Sa nu te tulbure gandurile tale si sa nu ti se ingalbeneasca fata! In imparatia ta este un om care are in el duhul dumnezeilor celor sfinti; si pe vremea tatalui tau, s-a gasit la el lumina, pricepere si o intelepciune dumnezeiasca. De aceea, imparatul Nebucadnetar, tatal tau, da, tatal tau, imparate, l-a pus mai mare peste vrajitori, cititori in stele, haldei, ghicitori, si anume, pentru ca s-a gasit la el, la Daniel, numit de imparat Beltsatar, un duh inalt, stiinta si pricepere, putinta sa talcuiasca visele, sa lamureasca intrebarile grele si sa dezlege lucrurile incalcite. Sa fie chemat, dar, Daniel, si el iti va da talcuirea!”Atunci Daniel a fost adus inaintea imparatului. Imparatul a luat cuvantul si a zis lui Daniel: „Tu esti Daniel acela, unul din prinsii de razboi ai lui Iuda pe care i-a adus aici din Iuda, tatal meu, imparatul? Am aflat despre tine ca ai in tine duhul dumnezeilor si ca la tine se gaseste lumina, pricepere si o intelepciune nemaipomenita. Au adus inaintea mea pe intelepti si pe cititorii in stele ca sa citeasca scrierea aceasta si sa mi-o talcuiasca; dar n-au putut sa talcuiasca aceste cuvinte.”
Ce inseamna „ la auzul cuvintelor imparatului” ? Inseamna ca i s-a dat permisul. Imparateasa nu putea sa vorbeasca nniciodata cu imparatul fara permisiunea lui. Sa ne aducem aminte ca aceasta femeie era o femeie pagana dar care avea o sensibilitate spirituala deoarece isi aducea aminte de istorie si stia ca Nebucadnetar fusese ajutat de Daniel in interpretarea viselor. Cunoasterea ei era un pic primitiva pentru ca a spus ca in Daniel se afla duhul dumnezeilor si nu exista dumnezei. Dar, indiferent de acest lucru, ea intelegea ca exista un Dumnezeu adevarat si ca acesta putea sa-l ajute. Ea stia povestea lui Nebucadnetar care fusese trimis sa triasca cu fiarele pe camp atatia ani. Ea nu uitase acest lucru dar imparatul uitase. Cuvantul lui Dumnezeu este semanat si unii ca Nebucadnetar il accepta, altii ca imparateasa il accepta doar in parte si altii ca Belsatar nu il inteleg si il resping. Ne intrebam de ce Belsatar ignorase pe Daneil? Pasajul nu ne raspunde dar putem sa spunem ca probabil Daniel iesise la pensie pentru ca avea deja in jur de 80 de ani. Indiferent de motiv era uimitor ca cineva cu o traiectorie ca a lui Daniel sa poata fi uitat asa de repede. In mintea oamenilor seculari si credinciosi aceste lucruri intra pe o ureche si ies pe alta si nu-si aduc aminte de nimic. Dar imparateasa si-a adus aminte.
Partea a patra. Aici vom vorbi de expresia „ ai fost cantarit si ai fost gasit usor”. In aceasta viata vine momentul in care toti trebuie sa dam socoteala. Danie a venit si i-a adus aminte lui Belsatar de povestea lui Nebucadnetar si de mandria pe care el a avut-o pana ce Dumnezeu l-a smerit si i-a dat sentinta din partea lui Dumnezeu. Daniel 5:23-28 spune:
„Ci te-ai inaltat impotriva Domnului cerurilor; vasele din Casa Lui au fost aduse inaintea ta si ati baut vin cu ele, tu si mai marii tai, nevestele si tiitoarele tale; ai laudat pe dumnezeii de argint, de aur, de arama, de fier, de lemn si de piatra, care nici nu vad, nici n-aud si nici nu pricep nimic si n-ai slavit pe Dumnezeul in mana caruia este suflarea ta si toate caile tale! De aceea a trimis El acest cap de mana care a scris scrierea aceasta. Iata insa scrierea care a fost scrisa: „Numarat, numarat, cantarit si impartit!” Si iata talcuirea acestor cuvinte: Numarat inseamna ca Dumnezeu ti-a numarat zilele domniei si i-a pus capat. Cantarit inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor! Impartit inseamna ca imparatia ta va fi impartita si data mezilor si persilor!”
Aici gasim o mare lectie: Nebucadnetar a fost smerit, a cazut la pamant si a recunoscut pe Dumnezeu. Este necesar ca toti oamenii sa cadem la pamant intr-o zi asa cum a cazut Saul din Tars? Este necasar sa plangem lacrimi amare ca sa intelegem ca ne jucam cu harul divin? Saracul Belsatar! El a crezut ca imparatia lui era eterna, s-a imbatat cu vinul puterii, s-a inchinat unor dumnezei falsi, a dispretuit pe Dumnezeul lui Israel in ciuda tuturor lucrurilor pe care istoria le spunea despre El, a crezut ca imparatia lui nu se va termina. Acum vine mana lui Dumnezeu si da o sentinta crunta. Cu alte cuvinte i se spune: Belsatar, ti s-a dat timp ca sa crezi, ti s-au dat sanse dar in loc sa le accepti le-ai respins. A venit ceasul cand imparatia ta va fi data altuia, ai fost cantarit si ai fost gasit usor. Adevarul este ca toti suntem cantariti. Judecata de cercetare se face chiar acum si de aceea ni se spune: astazi daca auziti glasul. Exista speranta de mantuire pentru toti. Nu conteaza ceea ce ai facut in trecut, nu conteaza de cate ori ti-ai astupat urechile la indemnurile Duhului Sfant, azi este ziua vestilor bune pentru ca va veni o zi cand se va da un verdict: s-a terminat timpul tau. Ai avut toate sansele ca sa accepti dar le-ai respins.
Ajungem la safrsitul acestui studiu si citim versetele 29-31:
„Indata Belsatar a dat porunca, si au imbracat pe Daniel cu purpura, i-au pus un lantisor de aur la gat si au dat de stire ca va avea locul al treilea in carmuirea imparatiei. Dar chiar in noaptea aceea, Belsatar, imparatul haldeilor, a fost omorat. Si a pus mana pe imparatie Darius, medul, care era in varsta de saizeci si doi de ani.”
Este interesant. Iti aduci aminte ca atunci cand Daniel a fost chemat si s-a prezentat in fata imparatului, i-a fost promis locul al treilea in imparatie si un lant de aur si Daniel nu a acceptat. Acum, cand imparatul a auzit verdictul si stia ca a fost cantarit si gasit usor, stia ca era pierdut, acum, vrea sa „cumpere” mantuirea cu fapte dand lui Daniel ceea ce ii promisese. Acum este prea tarziu. Ziua dureaza doar 12 ore. Mai tarziu soarele apune si vine intunericul. Chiar in acea noapte Dariu a invadat cu armata sa, a distrus Babilonul si marele imperiu reprezentat de chipul de aur a ajuns la sfarsit. Intrebarea mea este: eu cum sunt? Sunt incapatanat sau profit de sansele pe care mi le da Dumnezeu? Sunt eu sensibil la vocea Duhului Sfant? Dar tu? De cate ori a batut Isus la usa inimii tale? De cate ori te-a cautat? Ai luat decizia sa te botezi, ai luat decizia sa te intorci in biserica? Te rog sa nu crezi ca doar pentru ca asculti acest comentariu esti intr-o relatie buna cu Dumnezeu. Este un loc pentru tine in biserica. Este familia ta, familia lui Dumnezeu asa slaba si cu defecte cum este. Intoarce-te la Isus si boteaza-te! Cauta pe Dumnezeu! Deschide-ti inima! Iti aduci aminte care este titlul studiului din aceasta saptamana? De la aroganta la distrugere. Un imparat arogant care s-a jucat cu rabdarea lui Dumnezeu si si-a batut joc de El, care a baut vin in vasele sfinte din casa lui Dumnezeu, a murit pentru totdeauna pentru ca nu a stiut sa profite de sansa care i s-a dat. Duhul Sfant sa lucreze in inima ta in asa fel incat tu sa te predai lui Isus!
Domnul sa te binecuvinteze!