Comentariu realizat de pastorul Alejandro Bullon
STUDIUL 4 Secretul unitatii
In aceasta saptamana vom studia tema unitatii in epistola lui Pavel catre Efeseni. Biserica din Efes era o biserica multiculturala, acolo erau oameni care veneau din diferite locuri ale lumii. Efes era o metropola a acelor vremi si acest lucru se reflecta in biserica: existau iudei care veneau la crestinism si neamuri din diferite natiuni. Dar acesti oameni, in ciuda faptului de a fi convertiti, nu renuntau cu usurinta la felul in care fusesera crescuti, si acest lucru crea probleme bisericii care era abea la inceput. Asa ca nu era deloc simplu ca biserica sa traiasca in unitate, doar daca Dumnezeu ar fi facut ceva surprinzator, ceva ce mintea omeneasca nu ar fi putut intelege. Sa vedem ce spune Efeseni 1:9-10 „ caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care il alcatuise in Sine insusi, ca sa-l aduca la indeplinire la plinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri si cele de pe pamant.” Textul spune ca ne-a facut cunoscuta taina vointei Sale. Cuvantul cheie aici este „taina” si Pavel a folosit acest cuvant de cateva ori in epistola catre Efeseni si una din acele dati este in Efeseni 5:32 „ Taina aceasta este mare-(Vorbesc despre Hristos si despre biserica).-” Pentru noi cuvantul taina este o enigma, ceva ce nu este cunoscut, ceva adanc, de neinteles. Cuvantul „misterium” in greaca, de unde vine cuvantul taina nu avea acel inteles. In greaca „misterium” insemna ritualurile religiei pe care nimeni nu le cunostea in afara de cei care erau initiati in religia respectiva. Doar un initiat cunostea misterele. Scriitorii Noului Testament au luat acest cuvant si l-au folosit ca sa descrie un secret bine pastrat, un vis al lui Dumnezeu pentru copiii Sai, o forma frumoasa de a trai care era disponibila acelora care aveau experienta intalnirii personale cu Hristos. Acesta este unul dintre intelesurile cuvantului „misterium” in epistola catre Efeseni, care poate insemna unitate, poate insemna si incarnarea lui Hristos, sau toate acele lucruri pe care fiinta omeneasca normala nu le poate intelege decat cu ajutorul Duhului Sfant. In Efeseni cuvantul taina (misterium) are legatura cu unitatea dintr-un simplu motiv: poporul cunostea teoria unitatii dar nu avea conditiile ca sa poata trai aceasta unitate in mod practic. Si de ce unitatea bisericii avea sa fie o taina pentru ei? Pentru simplul motiv ca mintea umana egoista cum este, dupa intrarea pacatului, nu are capacitatea sa traiasca in unitate, pentru ca acest lucru cere abnegatie si renuntarea la sine pe care doar Isus o poate da celor care se supun Lui. Pentru cei care sunt doar niste religiosi, unitatea este o taina. Vrea sa spuna ca, acesti oameni, desi fac eforturi mari nu pot trai in unitate. De aceea Pavel spune: „ ca sa-l aduca la indeplinire la plinirea vremilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul in Hristos, toate lucrurile, cele din ceruri si cele de pe pamant.” Problema dragul meu, este ca dupa intrarea pacatului in lume, spiritul de unitate al universului s-a rupt. Apostolul Pavel in Coloseni 1:16,17 spune: „ Pentru ca prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri. Toate au fost facute prin El si pentru El. El este mai inainte de toate lucrurile si toate se tin prin El.” Ceea ce face din acest univers o unitate armonioasa, ordonata, unde fiecare particula indeplineste misiunea sa si fiecare fir de nisip are locul sau, si nici o planeta nu iese de pe orbita ei, nu este legea naturii ci puterea si dragostea lui Dumnezeu manifestata in persoana lui Isus Hristos. Dragostea nu insemana doar unitatea fiintelor omenesti ci si uniatea intregului univers. Iti dai seama ce inseamna expresia: prin el toate se mentin? Fara Hristos acest univers ar fi un haos. Dusmanunlui ii place dezordinea pentru ca in ea nu este dragoste si nici unitate si atunci il ataca pe Isus. Crede ca
distrugand pe Isus va distruge dragostea, care este singurul lucru din lume care-l poate invinge. Partea a doua. Aici vom vedea pe Hristos surpand zidul diferentelor etnice, nationale si religioase. Sa citim Efeseni 2: 12-14 „ Aduceti-va aminte ca in vremea aceea erati fara Hristos, fara drept de cetatenie in Israel, straini de legamintele fagaduintei, fara nadejde si fara Dumnezeu in lume. Dar acum, in Hristos Isus voi care odinioara erati departati, ati fost apropiati prin sangele lui Hristos. Caci El este pacea noastra, care din doi a facut unul, si a supat zidul de la mijloc care-i despartea.” Pavel spune aceste lucruri pentru cei dintre neamuri care au aceptat crestinismul. Iudeii care fusesera nascuti in cunostinta Cuvantului lui Dumnezeu, Tora din acele zile, ii faceau pe ceilalti sa se simta crestini de mana a doua. Crestinii iudei erau acum crestini, dar in realitate numai cu numele deoarece nu experimentasera inca intalnirea personala cu Hristos. Aceasta este problema cu omul: confunda a fi religios cu a fi crestin. Omul religios traieste preocupat doar de partea exterioara a religiei, cu ritualurile si ceremoniile ei, in timp ce omul crestin, traieste preocupat de esenta experientei crestine care este Hristos, iar rezultatul natural este ascultarea in lucrurile exterioare. In vremea aceea, crestinii dintre neamuri se simteau un pic dati la o parte si nu numai din punct de vedere al circumciziei. Aceasta era o problema de nationalitate. Pavel spune: voi erati fara drept de cetatenie in Israel” . Acum te intreb: este posibil ca un crestin sa nu fie in stare sa darame barierele etnice si nationale? Nu te grabi sa raspunzi. Gandeste-te de doua ori inainte de a raspunde. Spre exemplu: cand se alege un pastor in biserica ta, te preocupa nationalitatea sau regiunea de unde vine? Este foarte usor sa spunem amin teoriei, dar este cu totul diferit sa traim practica Evangheliei. In biserica din Efes, in ciuda faptului ca ei cunosteau teoria, problema unitatii in Hristos era un lucru incepator, nimeni nu cunostea unitatea in practica si de aceea pentru ei unitatea era o taina. Partea a treia. Aici vom vedea ca experienta crestina este o umblare permanenta cu Hristos. Efeseni 4: 1-3 spune: „ Va sfatuiesc dar eu, cel intemnitat pentru Domnul, sa va purtati intr-un chip vrednic de chemarea pe care ati primit-o, cu toata smerenia si blandetea, cu indelunga rabdare; ingaduiti-va unii pe altii in dragoste, si cautati sa pastrati unirea Duhului prin legatura pacii.” Pavel ne aduce aminte ca era in lanturi pentru Hristos. Dar tu cunosti povestea si sti ca realitatea era diferita. El era in lanturi din cauza intolerantei iudeilor si chiar a iudeilor crestini care nu erau capabili sa inteleaga ca crestinismul, mai mult decat o teorie pe care trebuie s-o sti, este experienta de a trai intr-un spirit de toleranta si aceptarea a celorlalti. Dar dupa cum am mai spus, acesta este o taina pe care o pot experienta doar aceia care-i permit lui Hristos sa ocupe primul loc in viata lor. Idemnul lui Pavel este: sa traiti intr-un mod demn de chemarea pe care ati primit-o. Alte versiuni spun: sa umblati intr-un mod demn de chemarea pe care o aveti. Imi place mai mult aceasta expresie „ sa umblati” pentru ca viata crestina este o umblare permanenta cu Hristos. Asa cum spune Pavel: „nu spun ca am si ajuns”. Nimeni in viata crestina nu poate fi satisfacut cu ceea ce a obtinut, intotdeauna trebuie sa crestem. Cum se traieste ( se umbla) in viata crestina? Cum a trait Hristos. Isus a spus: „ Invatati de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima.” Verbul „invatati” este foarte important. Nu se invata intrum moment, nu se umbla intr-un moment, nu crestem intr-un moment. Pavel spune asa cum a spus Domnul Isus: „ sa fiti smeriti, blanzi si rabdatori unii cu altii”. Daca am invatat de la Hristos sa fim blanzi trebuie sa fim blanzi unii cu altii in biserica. Toleranta este capacitatea de a acepta pe celalat asa cum este. Problema este ca noi vrem ca toti sa ne acepte pe noi asa cum suntem, dar nu suntem dispusi sa-i aceptam pe ceilalti, doar daca va interveni o minune. De aceea Pavel spune: pastrati unitatea in duh prin legatura pacii. Unitatea este in duh, nu este ceva pe care omul il poate produce prim propiilei puteri, este ceva dincolo de capacitatea omului. Unitatea este rezultatul a ceea ce Dumnezeu face in viata copiilor Sai, care-si recunosc limitele si merg la El, si-i permit Duhului Sfant sa-i transforme dupa imaginea Domnului Hristos. Atunci si doar atunci vom putea fi blanzi si capabili sa traim in unitate in ciuda diferentelor noastre. Partea a patra. Aici vom vorbi de unitate si liderii bisericii. Efeseni 4:11,12 spune: „ Si El a dat pe unii apostoli; pe altii prooroci; pe altii evanghelisti; pe altii pastori si invatatori, pentru desavarsirea sfintilor in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui
Hristos.” Apostolii, profetii si invatatorii sunt functii de lider. Dumnezeu formeaza liderii bisericii si o face prin trupul lui Hristos care este chiar biserica. Liderii, in opinia lui Pavel, au scopul de a perfectiona pe sfinti pentru lucrare si pentru cladirea trupului lui Hristos. Biserica este trupul care se cladeste in permanenta. Am sa repet un concept: nu se cladeste un edificiu intr-un moment, sau printrun seminar de o ora, sau studiind lectiunea intr-un trimestru. Viata crestina este o umblare permanenta, o invatare si o crestere permanenta. Noi suntem trupul care inca este cladit, nu suntem o biserica terminata, nu suntem o biserica triumfatoare. Vom fi candva, dar de moment, inca mai suntem peregrini in acesta lume. Dar daca suntem o biserica in crestere, nu inseamna ca trebuie sa fim multumiti cu imperfectiunile noastre. Iar liderii pe care ii avem au misiunea de a invata pe sfinti, nu de ai conduce la moarte. Sa nu pierdem din vedere motivul pentru care suntem lideri in biserica. Spun acest lucru deoarece, pe masura ce timpul trece, suntem din ce in ce mai tentati sa reflectam cultura lumii care ne inconjoara si credem ca libertate in Hristos inseamna ca fiecare poate sa faca ce vrea. Nu este usor. Liderii sunt responsabili in fata lui Dumnezeu de ceea ce fac si invata, si de locul undei conduc pe oamenii care le-au fost incredintati de Dumnezeu. Ajungem la finalul acestui studiu vorbind de relatii omenesti. Sa citim Efeseni 5: 15-17, 21 „ Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti ci ca niste intelepti. Rascumparati vremea caci zilele sunt rele. De aceea nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului. Supuneti-va unii altora in frica lui Hristos.” Felul intelept in care poporul lui Dumnezeu trebuie sa traiasca, este in supunere si temere de Domnul. Sa ne supunem cui? Din text reiese ca trebuie sa ne supunem trupului lui Hristos, in temere de Dumnezeu. Trupul lui Hristos este biserica. Cand biserica ca institutie decide ceva, toti cei care dorim sa traim o viata sfanta trebuie sa ne supunem deciziei. Este neintelept ca fiecare sa faca ce vrea. Pavel spune: „ Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama nu ca niste neintelepti, ci ca niste intelepti. Rascumparati vremea caci zilele sunt rele.” Aici se refera la cultura care nu poate influenta felul de a gandi si a trai ale crestinului. Ca sa incheiem, eu vreau sa va spun ca acest fel intelept de a trai este posibil doar in Hristos. Si cum sa fim in Hristos? Pavel ne spune in Efeseni 6: 14,15, 17, 18 „ Stati gata dar, avand mijlocul incins cu adevarul, imbracati cu platosa neprihanirii, avand picioarele incaltate cu ravna Evangheliei pacii. Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu. Faceti in toata vremea prin Duhul, tot felul de rugaciuni si cereri. Vegheati la aceasta cu toata staruinta si rugaciune pentru toti sfintii.” Problema este ca noi vorbim de unitate si in acest trimestru studiem despre ea, dar uitam foarte usor ca aceasta unitate poate fi infaptuita doar in Hristos care este baza pentru tot. Dar trebuie sa intelegem ceva mai mult acest lucru. Sa fim in Hristos nu este o atitudine romantica, nu inseamna sa canti fericit ca esti in Hristos, ci este o experienta practica , o realitate. Nimeni nu poate fi in Hristos daca nu se roaga in fiecare zi, daca nu studiaza biblia in fiecare zi si daca nu cauta sa aduca o persoana la El. Unitatea nu se obtine dand seminarii despre ea si vorbind despre acel frumos concept al unitatii. Trebuie sa ducem biserica la experienta de a trai Evanghelia in mod practic. Trebuie sa gasim un mod prin care sa vedem daca fiecare membru al bisericii studiaza bilblia in fiecare zi, daca se roaga in fiecare zi si daca aduce pe cineva la Hristos. Daca nu implicam pe toti membrii in misiunea de salvare de suflete, nu putem vorbi de unitate, pentru ca in acest fel uniatea ramane la nivel de teorie si ca atare ramane un mister. Unitatea va inceta sa mai fie o taina cand se va trai in unitate. Si vom trai in unitate cand vom da la o parte idea de romantism si vom intra in partea practica unde fiecare membru va lucra pentru a aduce oameni la Hristos, fiecare se va ruga si va studia. Aceasta este realitatea unei vieti practice. Sa ne ajute Dumnezeu sa intelegem si sa traim unitatea in Hristos! Amin!
Traducerea si Tehnoredactarea: Maria Badea
www.7adventist.com/studiu/
lectiuneazs@yahoo.com
