SINTEZE BIBLICE MAJORI – TRIM. 1 – 2020
DANIEL
1. În profetica sa carte, Daniel în centru-așază
Pe Hristos, ce-apocaliptic în istorie guvernează.
Daniel și cei trei tineri sunt, de-a lungul timpului,
Vii modele de credință, ce se-nchină numai Lui!
Suveran și-al vieții noastre să rămână Dumnezeu
În istoria ce-o scriem, slavă dând Numelui Său!
Roagă-te, de la citire la-nțelegere, smerit!
Ca și Daniel, și tu ești scump, ales și preaiubit!
2. Cine-ar crede că-n robie poți rămâne credincios?
Daniel și cei trei tineri Îi acordă lui Hristos
Primul loc și-n libertate, și ca robi în Babilon,
Unde testele credinței spun că Hrist le este Domn.
„A mânca” după porunca Celui Sfânt, Neprihănit,
Sau „a nu mânca” ce este zeilor, pe-altar, jertfit,
Pentru Daniel cel nobil și cei trei, în deportare,
Mai presus decât dieta este-un act de închinare.
Nici tu compromis nu face niciodat’, de dragul Lui!
Nu-ți uita apartenența: tu ești fiu al Regelui!
3. Nebucadnețar primește-un vis de-origine cerească;
Dintre vrăjitori nu-i nimeni care să i-l tălmăcească.
Prințul Daniel, cu cei trei, în genunchi se pleacă-n rugă
Și, primind descoperire, roagă pe-Arioc să-l ducă,
Regelui să-i spună visul și profeticu-nțeles
Despre Cel ce ține-n mână și veghează-al lumii mers.
Dacă până-acuma totul s-a-mplinit în profeție,
Mai urmează Piatra care e cereasca-Mpărăție.
4. Regele, din aur toarnă chipu-ntreg, spre închinare!!!
Ce vor face cei trei tineri în această grea-ncercare?
„Știm că Dumnezeul nostru poate să ne scoată-acum
Din cuptoru-ncins puternic, spre a ne preface-n scrum.
Dar…, chiar de nu ne va scoate, împărate, vrem să știi
Că nu ne-nchinăm la idoli și nici nu le vom sluji!”
Cu credință neclintită stăm și noi lângă Isus
Și-L iubim până la jertfă, decât orice mai presus!
5. Nebucadnețar, o vreme, L-a slăvit pe Dumnezeu,
Dar se-ngâmfă iar și face, din propriul lui eu, un zeu.
Domnu-n marea-I bunătate, îi trimite încă-un vis
C-un copac înalt, cu roade și-un Străjer ceresc, distins,
Ce-l anunță că, în ceruri, judecata-i pe-ncheiere;
Că mândria îi va smulge și coroană, și putere.
După șapte ani – pedeapsă-n crize de zoantropie,
Împăratul își revine și-n întreaga-mpărăție
El proclamă că Cel Veșnic este-acum lauda sa
Și dă ordin, în imperiu, slavă toți doar Lui să-I dea!
6. Nabonid pe tron urmează; Belșațar e coregent
Și e plin de aroganță și-n păcate-i persistent,
Turnând vin în vase sfinte și sfidând pe Cel Prea’nalt!
Dar… o mână nevăzută pe zid scrie: „Numărat”…
„Numărat și cântărit” ești și ai fost găsit ușor
„Și-mpărțit” va fi regatul sub domnia perșilor!
Suflet scump, vezi că oricine Îl sfidează pe Hristos,
La distrugere ajunge. Fii-I, mai bine, credincios!
7. Cir înfrânge „capul de-aur”. Darius urcă-acum pe tron.
Daniel, tot prim-ministru este, ca în Babilon.
Când invidia conduce diplomat spre un decret,
Care interzice ruga, Daniel cel înțelept
Nu se teme de porunca aspră a haldeilor,
Ci se pleacă-n rugă zilnic și-i dat pradă leilor.
Dacă azi s-ar interzice rugăciunea, prin decret,
Cu ferestrele deschise te-ai ruga?… sau în secret?!
Lei și protectorii îngeri– vor fi până la sfârșit!
Ești un „Daniel”, prin care Dumnezeu e proslăvit?
8. Atât chipul din metale, care-a devenit un idol,
Cât și fiarele-n simboluri, din al șaptelea capitol,
Reprezintă mari imperii ce-n istorie se succed
Cu exactitate, precum profețiile prevăd.
Din cea de a patra fiară se ridică un corn mic
Și, pentru creștini, el fi-va cel mai aprig inamic.
Dar, la urmă, Domnul nostru va învinge pe dușman
Și oricine-n El rămâne, lupta-i nu va fi în van!
Astăzi noi putem decide unde fi-vom în vecii?!
Eu am hotărât: cu Domnul! Vrei și tu cu El să fii?!
9. Cornul mic din profeție smulge jertfa necurmată,
Propagând concepții false despre marea judecată:
Judecata cercetării-n cer de marele-Mpărat,
Unde sanctuarul este curățit de-orice păcat.
Cornul mic ia Adevărul și-l trântește la pământ;
Pe creștini îi persecută, pângărind ce este sfânt.
Se încumetă să schimbe vremile și Legea Lui
Și rostește blasfemie împotriva Domnului.
Toate-au fost înregistrate-n pagini de istorie;
Milioane-au scris cu sânge a credinței glorie!
10. Precum Daniel citește-n sulul cărții Ieremia,
Șaptezeci de ani trecut-au, cum arată profeția,
Care-ncheie perioada de exil și de robie,
Când poporul se va-ntoarce-acasă, în străbuna glie.
El înalță-o rugăciune sinceră de mijlocire,
Implorând har și iertare, mângâiere, izbăvire
Și-nțelege profeția până la Hristos, Cel Uns:
Nașterea, botezul, moartea și-nălțarea-n ceruri, sus.
Tu-nțelegi timpul profetic pe care-l trăim acum?
Mijlocește-n post și rugă, mulți s-aleagă drumul bun!
11. Douăzeci și una zile, Daniel e-n post și rugă.
Rugăciunea mișcă Cerul și Vrăjmașul îl alungă.
Gabriel și Voievodul Mihail îl biruiesc
Și pe Cirus îl inspiră c-un decret împărătesc
Ca-n Ierusalim să fie din nou Templul rezidit.
Lupta cosmică e mare, dar, cu Domnu-au biruit.
Când Vrăjmașul și pe tine te atacă, nu uita:
Rugăciunea mișcă Cerul… pentru biruința ta!
12. Precum profeția spune, marile puteri, luptând,
Se ridică și apun doar după planul Celui Sfânt.
Babilonul, Medo-Persia, apoi Grecia și Roma,
Cea păgână, cea papală, care tot va sfărâma,
Impunând călcarea Legii și o falsă închinare
Și-atacând poporul care Domnului Îi dă onoare.
Tu, de ce parte te afli? Te invit să vii cu mine,
Să trăim dreapta credință în sfințenie pân’ la fine!
13. Pe ecranul panoramic al previziunii Sale,
Hrist lui Daniel explică scena luptelor finale.
„Vremea-aceea” e sfârșitul timpului ce îl trăim,
Când Isus, Conducătorul nostru de putere plin,
E Ocrotitoru-acelor scriși cu sânge-n Cartea vieții,
Care auzi-vor glasu-I scump în zorii Dimineții
Și vor fi-nviați spre slavă, ca nemuritor trofeu,
Căci pe mulți ei învățat-au Calea către Dumnezeu.
EPILOG
Înspre cer, inimi curate și priviri de dor ’nălțăm.
Ca și Daniel, pe Tine, Te-adorăm și Te-așteptăm.
Straja zorilor ne-anunță că doar clipe-au mai rămas!
Vino…, vino cât mai grabnic, să ne iei cu Tine-acas’! AMIN
Magdalena Toma, 19 martie 2020
