EBEN-EZER – 2020
Doamne,
Cu Tine am navigat în siguranță încă un an pe marea vieții. A fost un an încărcat cu experiențe minunate, în care am simțit dragostea Ta fierbinte pentru noi, mai mult ca niciodată!
Printre fiorduri, ghețari și stânci, printre lacrimi, cataclisme și boli, am văzut preocuparea și grija Ta deosebită pentru fiecare dintre noi, ca și când nu ar mai fi existat nicio altă ființă pe pământ. Am văzut cu ochii noștri împlinindu-se cuvintele Sfintelor Scripturi și ale Spiritului Profetic pentru timpul măreț și solemn pe care îl trăim.
Erai gata să vii, dar… Ți-ai îndreptat privirea peste întregul pământ și, cu durere în suflet, ai constatat că nu suntem pregătiți pentru a Te întâmpina. Nu ai putut concepe să petreci veșnicia fără noi, tocmai pentru că avem preț în ochii Tăi. Așa că, ne-ai trimis semnale de trezire, ne-ai unit în lanțuri de rugăciune, pe plan național și mondial. Ne-ai dat putere să renunțăm la multe lucruri care ne furau timpul de studiu, de rugă, de misiune. Ne-ai strâns în jurul Tău, ca pe ucenici, pe vremuri, ca să simțim mai îndeaproape bătăile inimii Tale bune și dorința Ta fierbinte pentru „oile din alte staule”, slujind semenilor noștri prin răspândirea Cuvântului și fiind pentru ei, în multe feluri, prelungirea mâinilor și picioarelor Tale.
Cele o sută de zile de rugăciune, urmate de alte sute până la încheierea anului, au adus roade bogate de suflete, ca în timpul Cincizecimii, mii de persoane atașându-se poporului Tău, prin botez. Acțiunile caritabile în care ne-ai implicat, răspândirea Cuvântului într-un tiraj fără precedent și curățirea vieților noastre prin cercetarea Duhului Sfânt, au făcut din acest an cel mai frumos și mai emoționant traseu al vieții noastre.
Chiar dacă din ochii noștri au curs lacrimi de pocăință sau de durere, veghind la patul celor dragi atinși de noul virus inventat de vrăjmaș; chiar dacă am mângâiat fruntea rece a unei persoane iubite, pe care ai îngăduit s-o treci la odihnă până în zorii dimineții învierii, Tu ai vegheat lângă noi, ne-ai șters lacrimile cu mâna Ta străpunsă, acolo unde ai scris cu sânge numele noastre. Ne-ai mângâiat, ne-ai încurajat și ne-ai ridicat privirea în sus, spre norul cel alb pe care ești gata să cobori curând, ca să ne iei Acasă.
Ne-a tremurat inima la vestea morții a milioane de oameni, dar suntem convinși că Tu ai făcut absolut totul, apelând până în ultima lor clipă, ca să fie salvați pentru Cer, respectându-le totuși alegerea.
Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai asigurat libertatea de credință și liniștea închinării sub protecția îngerilor Tăi sfinți! Îți mulțumim că ai așezat pe mesele și în sufletele noastre pâinea zilnică, atât fizic, cât și spiritual! Îți mulțumim pentru pastorii noștri, care au stat alături de noi ca adevărați părinți spirituali și ne-au asigurat hrană bogată, substanțială și în timpul stării de urgență! Îți mulțumim pentru rugăciunile ascultate, pentru bolile vindecate, pentru făgăduințele Tale, pe care le-am invocat și pe care le-ai împlinit magnific!
Doamne, Te iubim, Te așteptăm cu dor mai mult ca oricând și ne așezăm la dispoziția Ta cu dragostea dintâi, pentru ca planurile Tale pentru noi și prin noi să fie împlinite pe deplin.
Vino mai curând și păstrează-ne credincioși până în ultima clipă și în încercările ce vor urma! Vrem să fim ai Tăi pentru veșnicie!
Iată-un curcubeu de slavă ne anunţă că-n curând,
Domnu-nconjurat de îngeri Se coboară pe pământ.
În sfârşit, vom fi Acasă! Bun rămas, pământ străin!
Lângă Domnu-n veşnicie cerul ne va fi senin!
Floarea mea de colţ eşti, Doamne, sus, pe muntele Sion.
Peste univers eşti Rege şi pe-al vieţii mele tron.
Azi, cu ramuri de lumină şi-ale dragostei petale,
Pregătesc în biruinţă calea revenirii Tale.
Magdalena Toma, Arad, 24-31 decembrie 2020
