Maria Badea & Tibi Merticariu „9.6 Pavel în Corint (st9 A doua călătorie misionară)”
Joi, 30 august – Pavel în Corint
În Faptele 18:1-11 se istoriseşte experienţa avută de Pavel în Corint, unde avea să rămână un an şi jumătate. Aquila şi Priscila aveau să-i devină prieteni pentru toată viaţa (Romani 16:3; 2 Timotei 4:19). Relatarea lasă să se înţeleagă că, atunci când au venit în Corint, probabil din cauza deportării evreilor din Roma de către împăratul Claudiu, erau deja creştini. Istoricul roman Suetoniu a arătat că deportarea a avut loc, se pare, din cauza tulburărilor din comunitatea iudaică legată de numele lui „Hristos” (Vezi Vieţile celor doisprezece cezari, Claudiu 25.4), produsă probabil ca urmare a propovăduirii Evangheliei de către credincioşii evrei locali. Foarte posibil ca Aquila şi Priscila să fi participat la această acţiune. Pe Pavel şi pe aceşti doi credincioşi îi uneau atât educaţia iudaică şi credinţa, cât şi meseria.
7. Care au fost rezultatele lucrării lui Pavel în Corint? Faptele 18:4-17
Sila şi Timotei s-au întors din Macedonia cu ajutoare financiare de la bisericile de acolo (2 Corinteni 11:8,9), fapt ce i-a permis lui Pavel să se dedice total propovăduirii. Regula lui era să trăiască din munca lui, deşi a susţinut şi învăţătura potrivit căreia „cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie” (1 Corinteni 9:14).
Deşi mesajul său a întâmpinat o împotrivire puternică din partea iudeilor, câţiva iudei şi câţiva străini temători de Dumnezeu s-au convertit. Dintre iudei, s-a convertit Crisp, fruntaşul sinagogii, împreună cu toată casa lui. Şi dintre corinteni au crezut mulţi şi s-au botezat. Atmosfera a rămas totuşi tensionată printre iudei, după cum o dovedeşte episodul care a urmat (Faptele 18:12-17). Pavel îşi făcuse probabil planuri să plece din Corint, însă, printr-o viziune din timpul nopţii, Domnul i-a spus să mai rămână (vers. 9-11).
La întoarcerea în Antiohia, Pavel i-a luat cu el pe Aquila şi Priscila şi, după o şedere de câteva zile în Efes, i-a lăsat pe ei acolo, iar el a pornit mai departe. În acele câteva zile, a profitat de ocazie ca să predice în sinagoga locală şi, în urma răspunsului pozitiv al iudeilor, a promis să se întoarcă la ei, cu ajutorul lui Dumnezeu (vers. 18-21). Şi s-a ţinut de cuvânt: s-a întors în următoarea lui călătorie misionară.
Pavel, mâhnit de modul cum fusese primit, a avut nevoie de încurajare din partea Domnului cu privire la mântuirea sufletelor din Corint. Ce relevanţă au pentru noi cuvintele pe care i le-a spus Domnul cu acea ocazie (Faptele 18:10)?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:
http://www.7adventist.com/studiu/a-doua-calatorie-misionara/
http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/
