Gertrude & Gabriel Radu „9.4 Din tot ce avem mai bun (st9 Darurile, o expresie a recunoştinţei)”
Marţi, 27 februarie – Din tot ce avem mai bun
4. Ce lecţie putem desprinde din Luca 7:37-47 cu privire la adevăratul motiv de a-I aduce daruri lui Dumnezeu?
Maria a intrat în odaie şi L-a văzut pe Isus stând întins la masă. A spart vasul de alabastru cu nard scump şi I-a uns picioarele cu el. Unii au considerat fapta ei nepotrivită, dat fiind modul în care îşi câştigase existenţa.
Însă ea fusese eliberată de sub stăpânirea demonilor (Luca 8:2). Apoi, Isus l-a înviat pe Lazăr, fratele ei. Inima ei era plină de recunoştinţă. Parfumul era cel mai valoros lucru pe care îl deţinea şi a ales să i-L ofere lui Isus în semn de mulţumire.
Incidentul acesta surprinde adevăratul motiv pentru care ar trebui să-I aducem daruri lui Dumnezeu: recunoştinţa. Cum altcumva am putea răspunde la darul inestimabil al harului Său? Generozitatea Sa ne îndeamnă să dăruim, iar generozitatea şi recunoştinţa sunt cele două ingrediente ale dăruirii autentice, inclusiv a timpului, a puterii fizice, a talentelor şi a bunurilor noastre.
5. Ce principiu privitor la aducerea darurilor putem desprinde din textele următoare? Exodul 34:26; Leviticul 22:19-24; Numeri 18:29
Poate că darurile noastre cele mai bune ni se par mici, însă Dumnezeu le preţuieşte. Când îi aducem din tot ce avem mai bun, dovedim că El ocupă primul loc în viaţa noastră. Noi nu-I dăm daruri ca să primim favoruri, ci din recunoştinţă pentru ce ne-a dat El prin Hristos Isus.
„Consacrarea deplină şi generozitatea, alimentate de dragostea recunoscătoare, vor face ca şi cel mai mic dar, cea mai mică jertfă adusă de bunăvoie, să poarte mireasma cerului şi să capete o valoare inestimabilă. Totuşi, după ce I-am adus de bunăvoie Mântuitorului nostru tot ce puteam aduce, oricât de preţios ar fi acel dar pentru noi, dacă ne vom da seama cu adevărat cât de mult îi datorăm lui Dumnezeu şi cât de recunoscători ar trebui să-I fim, tot ce am oferit ni se va părea insuficient şi sărăcăcios. Dar îngerii iau aceste daruri, care nouă ni se par sărace, şi le prezintă înaintea tronului ca pe o jertfă de un miros plăcut, şi sunt primite.” – Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 3, ed. 2011, p. 347
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:
http://www.7adventist.com/studiu/darurile-o-expresie-a-recunostintei/
http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/
