Adelina Mihăilă & Ionuţ Sanda 8.1 Introducere în studiul 8 – Dumnezeu şi legământul
Textul de memorat: „Pentru toate acestea, noi am încheiat un legământ, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el… Astfel ne-am hotărât să nu părăsim Casa Dumnezeului nostru.” (Neemia 9:38; 10:39)
La ce se referă Biblia când vorbeşte despre „legământ”? Explicat simplu, acest legământ biblic este prevederea legală a unei relaţii între Dumnezeu şi poporul Său. Dumnezeu este Cel care spune: „Voi sunteţi poporul Meu, iar Eu sunt Dumnezeul vostru.” Şi alte popoare din lumea antică foloseau legăminte scrise, adesea între conducători şi vasalii lor.
Aceste legăminte au fost create spre binele ambelor părţi. Conducătorul promitea să aibă grijă de popor, iar poporul, să plătească un bir. Dar legământul cu Dumnezeu era diferit. Dumnezeu nu câştiga nimic de pe urma lui, şi totuşi făgăduise să fie credincios, chiar dacă poporul nu era. Binecuvântările şi blestemele ataşate acestui legământ îi ajutau pe israeliţi să îşi dea seama că, atunci când se întâmplau lucruri rele, aceasta era dovada că încălcaseră legământul.
În această săptămână vom studia legământul pe care israeliţii l-au reînnoit cu Dumnezeu (Neemia 10) şi vom prezenta şi câteva informaţii generale despre istoria şi importanţa încheierii unui legământ în Biblie.
Pentru mai multe materiale ale Şcoalii de Sabat vă invităm să vizitaţi pagina noastră web accesând următorul link: http://www.7adventist.com/studiu/dumnezeu-si-legamantul/
