Doina Purecel & Titu Boabă; ”7.1 Introducere în studiul 7 (st7 Duhul Sfânt şi roada Duhului)”
Textul de memorat: „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.” (Galateni 5:22,23)
„Roada Duhului” este esenţa vieţii creştine. Apostolul Pavel spune că ea are nouă faţete care formează un singur rod şi trebuie privite ca un tot. Ele nu arată ce poate face cineva pentru Dumnezeu prin darurile şi talentele lui, ci cum poate trăi în armonie cu voia lui Dumnezeu, arată ce fel de om este. Toate virtuţile enumerate aici sunt prezente în Hristos. Roada Duhului reprezintă astfel trăirea lui Isus Hristos în noi, prin puterea Duhului Sfânt.
Noi nu putem produce roada Duhului prin strădaniile proprii. Este adevărat că, prin exercitarea voinţei, putem ajunge să manifestăm într-o anumită măsură aceste virtuţi. Însă nu vom ajunge niciodată la nivelul la care poate să ne aducă Duhul Sfânt. Faţă de roada Duhului, realizările noastre sunt ce este un fruct artificial pe lângă unul adevărat. De la distanţă, pare la fel de frumos, dar nu are gust. Fructele adevărate nu sunt produse în fabrică. Tot aşa, nici trăsăturile spirituale care alcătuiesc roada Duhului Sfânt nu apar prin puterea sau iscusinţa omului. Atunci când Duhul Sfânt ne pune în legătură cu Isus, prin Cuvântul Său scris, începem să manifestăm în viaţa noastră trăsăturile Sale.
