6.3 Babilonul din timpul sfârşitului (Isaia 13:2-22) – st6 Demascare şi judecată

Views


Gabriel Radu 6.3 Babilonul din timpul sfârşitului (Isaia 13:2-22) (st6 Demascare şi judecată)

În 626 î.Hr., Nabopolassar din Caldeea a restaurat gloria Babilonului, devenind împărat în Babilon şi marcând începutul dinastiei neo-babiloniene. El a participat, împreună cu Media, la înfrângerea Asiriei. Fiul lui, Nebucadneţar al II-lea, a fost împăratul care a cucerit Regatul lui Iuda şi a dus poporul în exil.

2. Cum a sfârşit în cele din urmă cetatea Babilon? Daniel 5

În 539 î.Hr., când Cirus a luat Babilonul, înglobându-l în Imperiul Medo-Persan, cetatea şi-a pierdut independenţa pentru totdeauna. În 482 î.Hr., Xerxes I a înăbuşit cu brutalitate o revoltă a Babilonului. El a înlăturat statuia lui Marduk, zeul suprem, şi a distrus fortificaţii şi temple. În 331 î.Hr., Alexandru cel Mare a cucerit Babilonul de la perşi fără nicio luptă. În ciuda visului său de a face din Babilon capitala lui din Răsărit, cetatea a ajuns în declin în câteva secole. În 198 d.Hr., împăratul roman Septimius Severus a găsit Babilonul complet pustiu. Marea cetate era părăsită. Astăzi mai trăiesc câţiva săteni irakieni prin părţile sitului antic, dar cetatea nu a mai fost reconstruită.

Judecata Babilonului descrisă în Isaia 13 îi eliberează pe urmaşii lui Iacov care au fost asupriţi de Babilon (Isaia 14:1-3). Evenimentul care a împlinit profeţia a fost cucerirea Babilonului de către Cirus, în 539 î.Hr. Deşi el nu a distrus cetatea, acesta a fost începutul sfârşitului pentru Babilon, care nu a mai constituit niciodată o ameninţare pentru poporul lui Dumnezeu.

Isaia 13 prezintă căderea Babilonului ca pe o pedeapsă divină, în secvenţe dramatice. Războinicii care iau cu asalt cetatea sunt agenţii lui Dumnezeu (vers. 2-5). Timpul judecăţii este numit „Ziua Domnului” (vers. 6,9), iar mânia lui Dumnezeu este atât de puternică, încât se răsfrânge asupra stelelor, a soarelui, a lunii, a cerurilor şi a pământului (vers. 10,13). Compară cu cântarea Deborei din Judecătorii 5, care Îl descrie pe Domnul ca făcându-Şi apariţia prin cutremur de pământ şi ploaie; elementele naturii, inclusiv stelele, luptă împotriva opresorului străin (vers. 4,20,21).

Dacă cineva care trăia în Babilon, la apogeul gloriei lui, ar fi putut citi Isaia 13:19-22, i s-ar fi părut absurd şi imposibil. Ce profeţii, încă neîmplinite, par absurde şi imposibile acum?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/

6.3 Babilonul din timpul sfârşitului (Isaia 13:2-22) – st6 Demascare şi judecată

Despre autor
-