Eugenia Milea & Nicu Călin „5.3 Pe drumul spre Damasc (st5 Convertirea lui Pavel)”
Luni, 30 iulie – Pe drumul spre Damasc
2. Ce s-a întâmplat cu Pavel pe drumul spre Damasc? Ce înseamnă cuvintele lui Isus redate în versetul 5 din următorul pasaj? Faptele 9:3-9; Faptele 26:14
Când Pavel şi însoţitorii lui s-au apropiat de Damasc, s-a întâmplat un lucru neaşteptat: pe la amiază, s-a văzut strălucind în jurul lui o lumină puternică din cer şi s-a auzit un glas care i-a vorbit. Nu a fost o viziune aşa cum aveau profeţii, ci o manifestare divină care îl viza aproape exclusiv pe Pavel. Însoţitorii lui au văzut lumina, însă doar el a orbit; au auzit glasul şi ei, dar numai el a înţeles cuvintele. Lumina era slava divină a lui Isus cel înviat, care i S-a arătat lui Pavel personal (Faptele 22:14). În 1 Corinteni 9:1; 15:8, Pavel afirmă că L-a văzut pe Isus, fapt care îl plasa pe aceeaşi treaptă cu cei doisprezece, ca martor al învierii Sale şi ca apostol autorizat al Său.
Pavel a fost marcat de dialogul avut cu Isus chiar mai mult decât de lumină. Înainte de acest eveniment, era absolut convins că, nimicindu-i pe urmaşii lui Isus din Nazaret, făcea lucrarea lui Dumnezeu de curăţare a iudaismului de o erezie periculoasă şi îngrozitoare. Acum a aflat cu consternare că Isus era viu într-adevăr şi că El Se identifica personal cu toţi cei prigoniţi de Saul.
Isus a folosit se pare o zicală de origine grecească, cunoscută lui Pavel: „Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş” (Faptele 26:14). Este imaginea în care o vită înjugată nu merge în direcţia arătată de vergeaua cu care o mână stăpânul şi se împunge în vârful ascuţit al acesteia. Împotrivindu-se, nu face decât să sufere.
Zicala aceasta face probabil referire la frământarea din mintea lui Pavel – numită de Biblie lucrarea Duhului Sfânt (Ioan 16:8-11) – fiindcă nu mai putea reveni asupra deciziei luate în cazul lui Ştefan. „Saul avusese o parte importantă în judecarea şi osândirea lui Ştefan, iar izbitoarele dovezi ale prezenţei lui Dumnezeu lângă martir l-au făcut pe Saul să se îndoiască de dreptatea cauzei pe care o susţinuse împotriva urmaşilor lui Isus. Mintea îi era profund frământată. În nedumerirea sa, el a cerut sfat de la aceia în a căror înţelepciune şi judecată avea deplină încredere. În cele din urmă, argumentele preoţilor şi ale mai-marilor poporului l-au convins că Ştefan era un hulitor de Dumnezeu, că Hristos, cel pe care îl predica ucenicul martir, fusese un înşelător şi că aceia care se găseau în slujbele sfinte aveau desigur dreptate.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 83
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:
http://www.7adventist.com/studiu/convertirea-lui-pavel/
http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/
