Gabriel Radu 5.3 Făgăduinţa despre Mesia (I) (st5 Copii ai făgăduinţei)
„Şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine şi în sămânţa ta” (Geneza 28:14).
„Şi dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi «sămânţa» lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă” (Galateni 3:29).
De mai multe ori Domnul i-a spus lui Avraam că în sămânţa (urmaşii) lui toate naţiunile pământului aveau să fie binecuvântate (vezi şi Geneza 12:3; 18:18; 22:18). Făgăduinţa aceasta minunată este repetată deoarece, dintre toate făgăduinţele, este cea mai importantă, cea mai de durată, cea care dă valoare tuturor celorlalte. Într-un anumit sens, a fost o făgăduinţă despre ridicarea naţiunii iudaice, prin care Domnul voia să înveţe „toate familiile pământului” despre adevăratul Dumnezeu şi despre planul Lui de mântuire. Şi totuşi, făgăduinţa este împlinită pe deplin în Isus Hristos, care a venit din sămânţa lui Avraam, Cel care avea să plătească la cruce pentru păcatele „tuturor familiilor pământului”.
3. Gândeşte-te la făgăduinţa legământului făcută după potop (în care Domnul a promis să nu mai distrugă iarăşi lumea prin apă). Ce rost ar avea aceasta fără făgăduinţa răscumpărării în Isus? Ce rost ar avea oricare dintre făgăduinţele lui Dumnezeu fără făgăduinţa vieţii veşnice în Isus Hristos?
4. Cum înţelegi faptul că, în Avraam şi prin Isus, „toate familiile pământului” aveau să fie binecuvântate? Ce înseamnă aceasta?
Fără îndoială, făgăduinţa legământului cu privire la Mântuitorul lumii este cea mai mare dintre toate făgăduinţele lui Dumnezeu. Răscumpărătorul Însuşi devine mijlocul prin care sunt îndeplinite condiţiile înţelegerii legământului şi prin care sunt împlinite toate celelalte făgăduinţe din cadrul acestuia. Toţi, evrei sau neamuri, care intră într-o legătură cu El sunt socotiţi ca adevărata familie a lui Avraam şi moştenitori ai făgăduinţei (Galateni 3:8,9,27-29), adică ai făgăduinţei vieţii veşnice într-un mediu fără păcat, în care răul, durerea şi suferinţa nu vor mai apărea niciodată. Poţi să-ţi imaginezi vreo făgăduinţă mai bună decât aceasta?
De ce făgăduinţa vieţii veşnice într-o lume fără păcat şi fără suferinţă ne atrage atât de mult? Oare pentru că, la origini, am fost creaţi pentru lumea aceea şi, tânjind după ea, tânjim de fapt după ceva ce este fundamental în natura noastră?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
