Claudia Mihăilă & Emanuel Grecu 5.1 Introducere în studiul 5 (st5 Strigătul profeţilor)
Textul de memorat: „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine. Şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” (Mica 6:8)
Profeţii Vechiului Testament sunt printre cele mai interesante personaje din Biblie. Glasul lor tăios, soliile îndrăzneţe, simţământul de întristare, mânie şi indignare şi prezentarea ocazională prin viu grai a soliilor lor îi transformau în persoane care nu puteau fi ignorate, chiar dacă uneori nu era tocmai plăcut să stai în preajma lor.
Trimişi în principal în Israel şi Iuda, ei îndemnau poporul ales să se întoarcă la Dumnezeu. Poporul şi conducătorii erau fermecaţi prea uşor de stilul de viaţă al naţiunilor înconjurătoare şi de idolii lor. Misiunea anevoioasă a profeţilor era să îi îndemne la pocăinţă, uneori reamintindu-le de dragostea lui Dumnezeu şi de tot ce făcuse El pentru ei şi, alteori, avertizându-i de consecinţe dacă ar fi continuat să se îndepărteze de Dumnezeu.
După cum vom vedea, printre păcatele şi relele împotriva cărora îi avertizau pe conducători şi popor, unul dintre cele mai mari era faptul că îi asupreau pe săraci, pe cei nevoiaşi, pe cei mai neajutoraţi dintre ei. Da, închinarea la idoli era rea, dar şi a profita de pe urma celor slabi şi săraci era o atitudine de condamnat.
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
