Nina Nițu & Flavius Martinescu „4.5 Isus în curţile cereşti (st4 Primii conducători ai bisericii)”
Miercuri, 25 iulie – Isus în curţile cereşti
Profetul este un om care vorbeşte în Numele lui Dumnezeu. Ştefan a devenit profet când a prezentat acuzaţiile lui Dumnezeu împotriva lui Israel. Dar lucrarea sa ca profet avea să fie foarte scurtă. „Când Ştefan a ajuns la acest punct, între oameni s-a produs un tumult. Când el a făcut legătura între Hristos şi profeţii şi când a vorbit despre templu, preotul, pretinzând a fi copleşit de oroare, şi-a sfâşiat veşmintele. Pentru Ştefan, lucrul acesta era un semnal că, în curând, glasul lui va fi adus la tăcere pentru totdeauna. El a văzut împotrivirea cu care erau întâmpinate cuvintele lui şi şi-a dat seama că îşi rostea ultima mărturie. Deşi era în mijlocul predicării, a încheiat brusc.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 75
5. Ce semnifică viziunea pe care a avut-o Ştefan? Faptele 7:55,56
Când Ştefan stătea înaintea conducătorilor iudei şi prezenta acuzaţiile lui Dumnezeu împotriva lor, Isus era în sanctuarul ceresc, lângă Tatăl, semn că judecata de pe pământ era o expresie a adevăratei judecăţi din cer. Dumnezeu însuşi avea să-i judece pe învăţătorii mincinoşi şi pe conducătorii lui Israel. Aşa se explică aici absenţa apelului la pocăinţă, elementul comun al cuvântărilor anterioare din Faptele apostolilor (2:38; 3:19; 5:31). Pentru că nu îşi îndeplinise lucrarea de a-L face cunoscut pe Dumnezeu şi altor popoare şi îl respinsese pe Isus, Israel încetase să fie poporul ales. Transmiterea veştii bune despre mântuirea omenirii nu avea să mai depindă de Israel ca popor, cum i se promisese lui Avraam (Geneza 12:3; 18:18; 22:18), ci de urmaşii lui Isus, indiferent de naţionalitate, care aveau să plece din Ierusalim şi să dea mărturie în lume (Faptele 1:8).
6. Cum a murit Ştefan? Faptele 7:7-60; 8:1,2
Lapidarea era pedeapsa pentru blasfemie (Leviticul 24:14). Nu reiese clar dacă Ştefan a primit pedeapsa capitală sau a fost linşat de mulţimea fanaticilor. Oricum, el este primul creştin consemnat în Biblie ca fiind ucis din cauza credinţei. Martorii şi-au pus hainele la picioarele lui Saul, deci el era cel puţin de acord cu ei. Totuşi Ştefan s-a rugat pentru toţi călăii lui, inclusiv pentru Saul. Doar un om cu un caracter superior şi cu o credinţă neşovăielnică poate să facă aşa ceva. Rugăciunea pentru duşmani este o dovadă clară a credinţei şi a locuirii lui Isus în inimă.
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:
http://www.7adventist.com/studiu/primii-conducatori-ai-bisericii/
http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/
