Claudia & Mihai Butoi; ”4.1 Introducere în studiul 4 (st4 Neprihănirea numai prin credinţă)”
Textul de memorat: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.” (Galateni 2:20)
După cum am văzut săptămâna trecută, Pavel l-a înfruntat public pe Petru în Antiohia, din cauza decalajului dintre credinţa pe care o predica şi comportamentul pe care-l avea. Decizia lui Petru de a nu mai sta la masă cu creştinii dintre neamuri le transmitea acestora un mesaj greşit. Fapta lui lăsa să se înţeleagă că, dacă îşi doreau în mod real să facă parte din familia lui Dumnezeu şi să se bucure de binecuvântările părtăşiei depline, trebuiau să se supună ritualului circumciziei.
Ce i-a spus Pavel lui Petru în acea situaţie tensionată? În studiul de săptămâna aceasta, vom analiza pasajul care sintetizează reacţia lui Pavel. Este unul dintre cele mai condensate din Noul Testament şi este deosebit de semnificativ, deoarece ne face cunoştinţă pentru prima dată cu câteva cuvinte şi expresii fundamentale atât pentru înţelegerea Evangheliei, cât şi a restului epistolei lui Pavel către galateni, precum: a fi socotit neprihănit, faptele Legii, credinţă, însă nu doar atât, ci credinţa lui Isus.
Ce înţelege Pavel prin aceste cuvinte şi cum ne ajută ele să înţelegem planul de mântuire?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
