2.3 „Sfânt, sfânt, sfânt!” (Isaia 6:1-4) – st2 O criză în conducere

Views


Gabriel Radu 2.3 „Sfânt, sfânt, sfânt!” (Isaia 6:1-4) (st2 O criză în conducere)

Regele moare în timp de mari frământări politice (asirienii sunt pe picior de război). Pentru Isaia, ar fi putut fi nişte vremuri înfricoşătoare dacă nu ar fi fost sigur că Domnul deţine controlul. Când a fost luat în viziune, Isaia a contemplat slava arzătoare de deasupra tronului lui Dumnezeu, a auzit corul serafimilor (serafimi înseamnă „cei care ard”) care strigau: „Sfânt, sfânt, sfânt!”, a simţit zguduirea ca de cutremur a casei şi a privit prin vârtejul de fum care umplea templul. Trebuie să fi fost o experienţă uluitoare pentru profet. Isaia ştia acum, cu siguranţă, cine deţinea controlul, în ciuda tuturor evenimentelor.

2. Unde este Domnul în vedenia aceasta? (vers. 1). De ce i Se arată lui Isaia aici, spre deosebire de alte descoperiri? Vezi Exodul 25:8; 40:34-38.

Ezechiel, Daniel şi Ioan erau în exil când au primit vedeniile (Ezechiel 1:1; Daniel 7:9,10 şi Apocalipsa 4:5). Asemenea lui Isaia, ei aveau nevoie de mângâiere şi de o încurajare specială că Domnul era încă la cârmă, chiar dacă lumea lor se prăbuşea. (Daniel şi Ezechiel erau prizonieri într-o naţiune păgână care o nimicise pe a lor, iar Ioan era exilat pe o insulă pustie din porunca unei puteri politice ostile.) Fără îndoială, aceste vedenii le-au dat asigurarea de care aveau nevoie pentru a rămâne credincioşi în timp de criză.

„Când a văzut această descoperire de slavă şi maiestate a Domnului lui, Isaia a fost copleşit de simţământul curăţiei şi sfinţeniei lui Dumnezeu. Ce contrast izbitor era între desăvârşirea neasemuită a Creatorului său şi calea păcătoasă a acelora care, ca şi el, se număraseră multă vreme printre cei ce formau poporul ales al lui Israel şi Iuda!” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, p. 308

Sfinţenia lui Dumnezeu este un element esenţial în viziunea lui Isaia. Domnul este sfânt şi El cere din partea poporului Său sfinţenie, o sfinţenie pe care El i-o va da doar dacă se va pocăi, se va întoarce de la căile lui rele şi I se va supune cu credinţă şi ascultare.

Toţi am trecut prin situaţii în care totul părea pierdut. Chiar dacă nu ai primit o viziune a slavei Domnului aşa ca Isaia, cum te-a susţinut Domnul şi ţi-a întărit credinţa atunci? Ce ai învăţat din acele experienţe?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/

2.3 „Sfânt, sfânt, sfânt!” (Isaia 6:1-4) – st2 O criză în conducere

Despre autor
-