12.4 Pacea care cucereşte (st12 „Ce au văzut în casa ta?”)

Views

Florina Sanda & Emanuel Grecu 12.4 Pacea care cucereşte (st12 „Ce au văzut în casa ta?”)

Marţi, 18 iunie – Pacea care cucereşte

4. Ce sfat găsim în Scriptură pentru familiile divizate de religie? 1 Corinteni 7:12-15; 1 Petru 3:1,2

Binecuvântarea de a fi un partener creştin. În 1 Corinteni, Pavel le răspunde credincioşilor care se temeau că, rămânând căsătoriţi cu un partener necredincios ar putea să-L supere pe Dumnezeu sau să se întineze ei sau copiii lor. El spune că statutul sacru al căsătoriei şi intimitatea ei trebuie să continue şi după convertirea unuia dintre soţi. Prezenţa creştinului îi „sfinţeşte” pe partener şi pe copii, în sensul că ei vin în contact cu binecuvântările harului prin viaţa alături de cel credincios.

Deşi este dureros, soţul necreştin poate decide să abandoneze căsătoria. Deşi consecinţele vor fi serioase, îndemnul plin de îndurare al Dumnezeului nostru – care susţine întotdeauna libertatea omului de a alege – este „să se despartă”. Cel credincios nu este „legat” în acest caz (vers. 15).

Chemaţi să trăim în pace. Îndemnul clar al Cuvântului lui Dumnezeu este că, în ciuda provocărilor pe care le implică o familie împărţită din punct de vedere spiritual, trebuie găsită o cale pentru ca pacea lui Hristos să domnească acolo. De preferat este ca mariajul să fie păstrat intact, să se vadă dovada triumfului Evangheliei în mijlocul dificultăţilor şi să se aibă în vedere confortul sufletesc al partenerului cu care persoana credincioasă este un singur trup, chiar dacă acesta este necredincios.

5. Care ar putea fi limitele responsabilităţii unui soţ creştin faţă de soţia necredincioasă (sau ale soţiei creştine faţă de soţul necredincios)?

Amabilitatea iubitoare, fidelitatea neclintită, slujirea cu smerenie şi mărturia care cucereşte, din partea credinciosului, vor asigura mediul cel mai propice câştigării soţului necreştin. Supunerea în căsătoria creştină vine din respectul şi preţuirea faţă de Hristos (vezi Efeseni 5:21). Când cineva se raportează prin supunere creştină la partenerul său de viaţă necredincios, cea dintâi datorie de supunere a sa este întotdeauna faţă de Hristos. Credincioşia faţă de Dumnezeu nu îi cere nimănui să sufere abuzuri din partea unui partener violent.

Este cineva în biserica ta care întâmpină dificultăţi din partea unui partener de viaţă necredincios? Dacă da, cum crezi că ai putea ajuta această persoană?

12.4 Pacea care cucereşte (st12 „Ce au văzut în casa ta?”)

Despre autor
-