Maria Badea & Titu Boabă; ”11.2 Profeţi şi învăţători mincinoşi (st11 Învăţători mincinoşi)”
Duminică, 4 iunie – Profeţi şi învăţători mincinoşi
Noi tindem să idealizăm biserica primară, să ne gândim că în ea domneau pacea şi armonia deplină. Însă impresia aceasta este greşită. Încă din vremea lui Isus, credincioşii s-au confruntat cu dificultăţi, iar unele dintre ele veneau din interior (de exemplu, Iuda). După cum ne arată Noul Testament, multe probleme erau create de învăţăturile greşite din mijlocul lor. Ca şi cum n-ar fi fost de-ajuns încercările venite din afară, biserica se confrunta şi cu probleme din interior. Se pare că între fraţii şi surorile de credinţă nu era întotdeauna o atmosferă de pace şi armonie.
În această epistolă, Petru se ocupă de câteva dintre aceste probleme.
1. Citeşte 2 Petru 2:1-3,10-22. Cu privire la ce lucruri avertizează Petru aici? Ce învăţături greşite erau promovate în biserici?
În versetul 1, Petru ne dezvăluie, cel mai probabil, motivul pentru care Domnul l-a inspirat să scrie această epistolă. El îi avertiza pe credincioşi că, după cum în trecut au existat profeţi mincinoşi, tot la fel, în viitor, se vor ridica învăţători mincinoşi. Petru le aduce acestor învăţători o mulţime de acuzaţii, de la faptul că strecurau în biserică „erezii nimicitoare” (vers. 1) şi până la faptul că îi duceau în robie pe cei creduli (vers. 19). Din modul cum scrie, deducem că ereziile acestea erau un pericol real şi înţelegem de ce le respinge atât de ferm. El nu era de părere că doctrina n-ar conta.
Observă atitudinea categorică a lui Petru faţă de aceste învăţături false. Ce ne spune aceasta despre importanţa adevărului? Cum ne putem proteja de încercările de a aduce în biserică doctrine eronate?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
