11.2 „Până când, Doamne?” – Fericita noastră nădejde

Views

Getrud si Gabriel Radu 11.2 „Până când, Doamne?” (st11 Fericita noastră nădejde)

În Scriptură vedem apeluri repetate ale poporului lui Dumnezeu – în special în perioadele de robie, exil, asuprire, sărăcie sau alte nedreptăţi ori tragedii – ca El să intervină. Ca robi în Egipt, exilaţi în Babilon şi în multe alte situaţii, israeliţii au strigat la Dumnezeu să vadă şi să audă suferinţa lor şi să îndrepte relele existente. Biblia ne oferă numeroase exemple de situaţii în care Dumnezeu a intervenit pentru a-Şi salva şi repune în drepturi poporul, uneori aducând răzbunarea asupra asupritorilor şi vrăjmaşilor.

Dar, de obicei, aceste eliberări au fost de scurtă durată şi profeţii au continuat să îndrepte atenţia spre o intervenţie finală, când Dumnezeu va pune capăt răului şi îi va ridica pe cei asupriţi. În acelaşi timp, profeţii au continuat şi ei să strige: „Până când, Doamne?” De exemplu, îngerul Domnului a întrebat despre exilul israeliţilor: „Doamne al oştirilor, până când nu vei avea milă?” (Zaharia 1:12).

Psalmii sunt plini de plângeri despre aparenta prosperitate şi binele de care au parte cei răi, în timp ce neprihăniţii au parte de necazuri, asuprire şi sărăcie. Psalmistul face apel în mod repetat ca Dumnezeu să intervină, ştiind că ordinea din lumea de acum nu este cea lăsată şi dorită de Dumnezeu şi preluând strigătul profeţilor şi al celor asupriţi: „Până când, Doamne?” (Psalmii 94:3-7).

Într-un sens, nedreptatea este mai greu de suportat de cei care cred într-un Dumnezeu drept, care doreşte dreptate pentru toţi copiii Săi. Întotdeauna, poporul lui Dumnezeu a va avea un simţământ de nerăbdare văzând răul din lume, iar aparenta neimplicare a lui Dumnezeu îl face şi mai nerăbdător. De aici şi întrebările dure ale profeţilor: „Până când voi striga către Tine, Doamne, fără s-asculţi? Până când mă voi tângui Ţie, fără să dai ajutor?” (Habacuc 1:2).

Un strigăt asemănător găsim şi în Noul Testament, unde însăşi natura este descrisă ca gemând după Dumnezeu să o salveze şi să o re-creeze (Romani 8:19-22). În Apocalipsa 6:10, „Până când, Doamne?” este strigătul celor care au murit ca martiri din cauza credinţei lor. Dar este acelaşi strigăt ca Dumnezeu să intervină pentru poporul Său asuprit şi prigonit.

1. Ce spune Domnul Isus despre răspunsul lui Dumnezeu la strigătele şi rugăciunile repetate ale poporului Său ca El să intervină? Ce legătură există între acest răspuns şi nevoia de credinţă? Luca 18:1-8

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/

11.2 „Până când, Doamne?” – Fericita noastră nădejde

Despre autor
-