Gabriel Radu 10.4 Vechiul legământ şi noul legământ (st10 Legământul cel nou)
„Şi pe străinii care se vor alipi de Domnul ca să-L slujească şi să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile-de-tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea de rugăciune se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele” (Isaia 56:6,7).
Ieremia spune că noul legământ va fi făcut cu „casa lui Israel” (Ieremia 31:33). Atunci, înseamnă că doar sămânţa lui Avraam, în sens literal, adică evreii de sânge şi prin naştere, va avea parte de făgăduinţele legământului?
Nu! De fapt, acest lucru nu a fost adevărat nici măcar în timpurile Vechiului Testament. Că poporului evreu, ca naţiune, i s-au încredinţat făgăduinţele legământului este corect, desigur. Şi totuşi, acest lucru nu s-a făcut excluzându-i pe ceilalţi. Dimpotrivă, toţi – evrei şi neamuri – au fost invitaţi să fie părtaşi făgăduinţelor, dar ei trebuiau să consimtă să intre în acel legământ. Cu siguranţă, astăzi nu este cu nimic diferit.
5. Ce condiţii se găsesc în versetele de mai jos pentru cei care vor să-L slujească pe Domnul? Chiar există vreo diferenţă între ceea ce Dumnezeu le-a cerut copiilor lui Israel şi ceea ce ne cere nouă astăzi? Explică-ţi răspunsul. Isaia 56:6,7
Deşi noul legământ este numit „mai bun” (vezi studiul de miercuri), în realitate nu există nicio diferenţă în ce priveşte elementele de bază care compun ambele legăminte, cel vechi şi cel nou. Este acelaşi Dumnezeu care oferă salvare în acelaşi mod: prin har (Exodul 34:6; Romani 3:24); este acelaşi Dumnezeu care caută un popor (Ieremia 31:34; Evrei 8:12); şi este acelaşi Dumnezeu care doreşte să scrie Legea Sa în inima acelora care Îl vor urma într-o relaţie de credinţă (Ieremia 31:33; Evrei 8:10), evrei sau neamuri.
În Noul Testament, răspunzând la alegerea harului, unii evrei L-au primit pe Isus Hristos şi Evanghelia Sa. Pentru un timp, ei au fost inima bisericii, „rămăşiţa aleasă prin har” (Romani 11:5), spre deosebire de cei care „au fost împietriţi” (Romani 11:7). În acelaşi timp, străini dintre neamuri, care înainte nu au crezut, au acceptat Evanghelia şi au fost altoiţi în trupul adevăratului popor al lui Dumnezeu (Romani 11:13-24). Astfel, neamurile, care erau „în vremea aceea fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei” (Efeseni 2:12), au fost aduse aproape în sângele lui Hristos. Isus Hristos este Mijlocitorul „noului legământ” (Evrei 9:15) pentru toţi credincioşii, indiferent de naţionalitate sau rasă.
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
