1.2 Întrebări fundamentale – st1 Ce s-a întâmplat?

Views


Gabriel Radu 1.2 Întrebări fundamentale (st1 Ce s-a întâmplat?)

„La început, Dumnezeu a creat cerurile şi pământul” (Geneza 1:1).

Un om de ştiinţă tocmai îşi terminase prezentarea despre orbitele planetelor în jurul Soarelui şi despre orbita Soarelui în jurul centrului galaxiei, când o doamnă în vârstă, cu nişte tenişi negri în picioare, s-a ridicat şi a spus că pământul era un disc plat care stă pe spatele unei broaşte-ţestoase. În glumă, omul de ştiinţă a întrebat pe ce stătea broasca-ţestoasă, iar doamna i-a răspuns că ţestoasa stătea pe o altă ţestoasă. „Doamnă”, a continuat glumind omul de ştiinţă, „până la urmă pe ce stă acea broască-ţestoasă?” Doamna i-a răspuns: „Pe o altă broască-ţestoasă.” Dar până să apuce omul de ştiinţă să întrebe pe ce stătea şi acea ţestoasă, doamna a izbucnit: „Păstrează-ţi energia, băiete, sunt ţestoase peste tot, până jos!”

Oricât de hazlie ar fi, istorioara de mai sus are legătură cu cea mai importantă chestiune a existenţei umane: natura universului însuşi. Ce este lumea aceasta? Cum am ajuns aici? Şi unde mergem, în cele din urmă?

Acestea sunt întrebările fundamentale pe care şi le pot pune oamenii, deoarece înţelegerea noastră cu privire la cine suntem şi cum am ajuns aici va avea un impact asupra modului în care trăim în timp ce suntem aici.

1. Cum răspund textele următoare, fiecare în felul său, la unele dintre întrebările de mai sus? Care este ideea comună tuturor? Geneza 1:1; Psalmii 100:3; Isaia 40:28; Faptele 17:26; Efeseni 3:9; Evrei 1:2,10

Interesant în legătură cu Geneza 1:1 (şi cu celelalte texte) este faptul că Domnul nu încearcă să demonstreze că El este Creatorul. Nu există argumente elaborate pentru a dovedi acest lucru. El este afirmat simplu şi clar, fără nicio încercare de a-l justifica, explica sau dovedi. Fie îl acceptăm prin credinţă, fie nu. De fapt, credinţa este singura modalitate prin care îl putem accepta, dintr-un simplu motiv: nimeni dintre noi nu a fost acolo ca să vadă procesul creării în sine. Ba chiar ar fi fost logic imposibil ca noi să fi fost prezenţi la crearea noastră. Chiar şi adepţii secularismului, indiferent de concepţiile lor cu privire la origini, trebuie să adopte acele concepţii tot prin credinţă şi din acelaşi motiv: niciunul dintre noi nu a fost acolo ca să asiste la eveniment.

Dumnezeu ne cere să acceptăm prin credinţă că El este Creatorul, dar ne oferă şi motive întemeiate pentru această credinţă. Care crezi că sunt argumentele pentru care este logic să credem că existăm fiindcă un Creator ne-a aşezat aici în mod deliberat, în contrast cu teoria conform căreia am apărut din pura întâmplare.

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/

1.2 Întrebări fundamentale – st1 Ce s-a întâmplat?

Despre autor
-