POEZIE – ACASĂ LA TATĂL

ACASĂ, LA TATĂL

 

Acasă, la Tatăl… tânjesc azi de dor

Şi-aş vrea cât mai grabnic acolo să zbor.

Din tot ce-a promis şi-n curând ne va da,

Doresc să privesc în etern Faţa Sa.

 

Acasă, la Tatăl, e tot ce-am sperat.

Nimic nu mă ţine de Terra legat.

Mi-e inima clopot de bună vestire

Şi candelă-aprinsă, veghind în slujire.

 

Acasă, la Tatăl un loc pregătit

În noua cetate m-aşteaptă tihnit.

Alături de îngeri, pe aripi de cânt

Adesea eu zbor, preamărind pe Cel Sfânt!

 

Acasă, la Tatăl, e cerul senin.

Nu-i moarte, nu-s lacrimi, dureri, nici suspin.

Acolo-i iubire, e pace deplină

Şi Domnul e veşnica noastră Lumină.

 

Acasă, la Tatăl, coroane aşteaptă

Pe frunţi să le-aşeze Iubirea-nţeleaptă

Şi  harpe, să cânte cereşti armonii

Slăvind pe Acela, ce-atât ne iubi!

 

Acasă, la Tatăl, vom fi  în curând.

Striga-vom să afle întregul pământ:

„Acesta e Domnul în care-am crezut,

Căci El, Mântuire ne este, şi Scut!

 

Acasă, la Tatăl, de-a lung de vecii,

Noi, stele-n coroana Iubirii vom fi.

Pe norul cel alb Domnul vine, da…, iată-L!

Cu El fi-vom veşnic ACASĂ, LA TATĂL!

        T. M.

POEZIE – ACASĂ LA TATĂL

About The Author
-