Trăiri de Primăvară
E timpul cald şi primăvară
Şi triluri dulci, de ciocârlii,
În note splendide coboară
Din cer venind, cu bucurii.
Natura-ntreagă a-mbrăcat
Straie noi de-un verde clar,
Caci toată iarna, a aşteptat
Când crivăţul, bătea hoinar.
Se bucură, cu mic cu mare
Tot omul ce începe treaba,
Căci munca e, o desfătare
Şi-acum mare-i este graba.
La fel vrăbii printre ramuri
S-adună-n grupe, ciripesc,
Probabil că ele fac planuri
Şi astfel,… se consfătuiesc.
Căci unele, s-au şi-apucat
Şi cuiburile-şi construiesc,
Şi până târziu, stau la sfat
În graiul lor… cel păsăresc.
Acum e ziua cea mai bună
Să-nceapă viaţa de cămin,
Şi printre ramuri împreună
Să şi-o trăiască, pe deplin!
Şi-n cânt duios de păsărele
Se-ncheie iar o zi-ncepută,
Iar pe-nserat prin rămurele
S-adună din nou şi discută.
Îşi amintesc ce-au petrecut:
Că-n calda zi de primăvară,
Nici soarele deloc n-a vrut
S-o mai întindă cu o sfoară
Astfel se-aşterne, încetişor
Peste-a lor voie lucrătoare,
Odihna scumpă, a tuturor,
Iar până-n ziua, următoare.
Flavius Laurian Duverna
10 Aprilie, 2009.
