M-am hotărât să cuceresc muntele Sionului. Va fi cu siguranţă foarte uşor, nici nu se compară cu munţii escaladaţi altădată, ca de exemplu Muntele Carmel sau Muntele Sinai. Acelea da înălţimi! M-am pregătit foarte bine pentru această expediţie care se anunţa plină de aventuri. În rucsac mi-am luat destule sandwichuri pline cu dulceaţa Cuvântului. Am şi o băutură energizantă preparată din roadele Duhului. Mi-am luat şi trusa de prim ajutor din care nu lipseşte alifia pentru ochi, untdelemnul Duhului pentru răni şi balsamul de Galaad. De data aceasta voi merge singur, nu vreau să am neplăceri şi să fiu descurajat de cei care abandonează traseul şi o iau în sens invers, de exemplu Iona sau de cei care se uită înapoi ca soţia lui Lot.şi totuşi am nevoie de cineva care să mă însoţească. A, ştiu! Îl voi lua pe cel mai bun Prieten al meu. El a mai făcut traseul acesta odată, îl ştie pe de rost. L-am rugat să mă însoţească şi a acceptat bucuros. continuarea aici […]
