Trecând prin multe dificultăţi cărora trebuie să le faci faţă de unul singur, vei constata că un factor important în a trece cu succes constă în a conştientiza prezenţa lui Dumnezeu împreună cu tine în situaţia concretă în care te afli. Dificultatea principală în astfel de situaţii se manifestă mai ales prin neputinţa de a evalua obiectiv circumstanţele situaţiei în care te găseşti şi de a mai avea perspectiva corectă a unei ieşiri. De fapt, singurătatea poate fi uneori un factor ce agravează tensiunile interioare ce se manifestă în interiorul sufletului tău, contorsionând perspectiva obiectivă şi pozitivă a situaţiei în care te găseşti.Însă, conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu nu reprezintă un ideal utopic, ci mai degrabă decurge din nevoia de simpatie şi compasiune pe care o simte orice om aflat într-o circumstanţă dificilă. De fapt, nu este vorba despre un exerciţiu mistic destinat intrării în contact cu sfere mai înalte de existenţa, ci de un demers simplu, destinat conştientizării unei realităţi despre care se spune în mod clar în cuprinsul Sfintelor Scripturi şi la care ai acces prin intermediul credinţei în Isus Hristos. De aceea, în situaţiile limită ce îţi solicită din plin răbdarea, a avea un reper spiritual reprezintă un lucru vital pentru a putea trece cu succes.
În mod cert, în decursul vieţii fiecare om va trece prin multe situaţii frustrante, ce vor tinde să distrugă bucuria de a trăi. Dar, indiferent cât de scurtă sau de lungă îţi este existenţa pe pământ, totuşi fericirea de a fi, de a aparţine unei sfere mai înalte decât cea vizibilă, reprezintă un privilegiu de care poţi beneficia în orice loc şi în orice vreme.
Voi pleca de la conceptul de creştinism biblic, ce ne permite o abordare directă, axată pe ceea ce stă scris în cuprinsul Bibliei. În acest sens, avem în mod clar afirmaţia lui Isus Hristos că: „Toată puterea Mi-a fost dată în ceruri şi pe pământ. Şi iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor.”
La modul concret, rezolvarea problemei cu care te confrunţi este legată de modul în care putem deveni conştienţi că El este împreună cu noi. Răspunsul imediat decurge dintr-o altă afirmaţie desprinsă din dialogul dintre Isus şi Nicodim, un renumit conducător iudeu al acelor timpuri, unde se spune că „După cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţa veşnică.” În continuare, căutând în Vechiul Testament referinţa către evenimentul menţionat, vei putea citi că Dumnezeu a poruncit lui Moise într-o anumită împrejurare astfel: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi atârnă-l de o prăjină. Oricine este muşcat şi va privi către el va fi vindecat.”
Prin urmare, pentru a fi mântuit trebuie să „priveşti” la Domnul Hristos sau să crezi în El. La modul practic, înseamnă că vei conştientiza prezenţa lui Dumnezeu împreună cu tine în măsura în care vei „privi” la Hristos, rememorând ceea ce stă scris în Biblie despre El. În acest sens, este esenţial să „proiectezi” imaginea Mântuitorului într-un spaţiu spiritual desprins de realitatea imediată, fapt ce va aduce o detaşare de sine benefică în raport cu realitatea frustrantă căreia trebuie să îi faci faţă.
Al doilea pas constă în a-ţi proiecta aspiraţiile şi dorinţele în acest spaţiu spiritual, înţelegând că indiferent cât de dificile sunt situaţiile prin care treci, privind către Hristos, crezând în El, vei ajunge să fii cu El pentru totdeauna. În acest moment, poţi să îţi proiectezi întreg cugetul tău în a percepe cum această dimensiune spirituală înglobează progresiv realitatea prezentă, până când nimic nu mai rămâne în afara domeniului Împărăţiei veşnice. De îndată ce vei ajunge la o astfel de experienţă spirituală, tot ce este în jurul tău va dobândi un înţeles superior ce va transcende şi îngloba orice lucru, inclusiv acele elemente dureroase, ce îţi provoacă suferinţă. Şi acest lucru nu este întâmplător, fiindcă din perspectiva jertfei Domnului Isus Hristos, orice aspect nefericit al vieţii tale poate fi înnobilat şi redefinit din prisma judecăţii finale a lui Dumnezeu, care va ţine cont de toate aspectele situaţiei cu care te-ai confruntat.
Multe dificultăţi şi situaţii ce îţi provoacă suferinţă îţi vor rămâne ca amintire de-a lungul călătoriei tale pe acest pământ, dar depinde doar de tine să avansezi în plan spiritual. Sunt multe tentaţiile, ameninţările şi amăgirile, iar cei din jur, de regulă, vor căuta să îţi încetinească avansarea spre Hristos. Însă diferenţa în lupta vieţii o va constitui dedicarea ta, perseverenţa cu alte cuvinte, pe calea care duce spre ceruri.
O altă problemă în conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu constă în menţinerea unei perspective spirituale de-a lungul vieţii şi nu doar ajungerea din când în când pe anumite înălţimi spirituale. Dinamica urcării pe culmi spirituale, după care urmează coborârea în „valea întunecoasă” a experienţei cotidiene, îţi va distruge în scurt timp motivaţia de a mai persevera pe calea credinţei.
De aceea, este necesară dezvoltarea unei dinamici ascendente în relaţia ta cu Dumnezeu, o conştientizare permanentă a prezenţei divine, ce se va putea realiza printr-un act de predare de sine faţă de Hristos. O astfel de atitudine va trebui să devină un act reflex din partea ta, indiferent de împrejurare. Abia în acel moment atenţia ta se va orienta către Hristos automat, din reflex, având la bază obiceiului format de a te raporta mereu la prezenţa divină împreună cu tine.
În concluzie, există câţiva paşi ce trebuie făcuţi prin credinţă pentru a putea conştientiza prezenţa lui Dumnezeu împreună cu tine. Astfel, la început este necesar să „proiectezi” prin aducere aminte, realitatea jertfei lui Hristos şi a lucrurilor spirituale implicate de aceasta. Urmează „proiectarea” situaţiei tale în acea dimensiune spirituală, înţelegând faptul că în Hristos întreg destinul tău este translatat într-un plan superior.
Mai departe, trebuie să „proiectezi” acea realitate spirituală în care te vezi împreună cu Hristos peste circumstanţele concrete ale vieţii tale, urmând ca în cele din urmă să rămâi ancorat în Hristos printr-o predare de sine continuă, ce va ajunge să fie un lucru spontan din partea ta prin exerciţiu şi perseverenţă. Sunt conştient de faptul că efortul de voinţă implicat este semnificativ, dar rezultatele vor fi benefice, aducându-ţi bucuria mântuirii în viaţa de zi cu zi.
Nu am cuvinte suficient de lămurite să te îndemn să începi construirea unui suport spiritual puternic, care să reziste încercărilor prin care inevitabil vei trece prin această lume, cu scopul de a te pregăti pentru viaţa viitoare. Suntem un timp foarte scurt în această mică anticameră a eternităţii constituită din lumea noastră, ce reprezintă doar un fragment de spaţiu şi timp ce nu durează mult, iar dorinţa mea este de a nu te lasă surprins de mirajul înşelător al acestei treceri, ci să experimentezi chiar de acum experienţa marelui salt interior ce te va califica pentru marele salt exterior de la sfârşitul istoriei acestei lumi în dimensiunea nesfârşită a lumii viitoare.
