„Luati seama sa nu va indepliniti neprihanirea voastra inaintea oamenilor, ca sa fiti vazuti de ei; altminteri, nu veti avea rasplata de la Tatal vostru care este in ceruri. Tu, dar, cand faci milostenie, nu suna cu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii, in sinagogi si in ulite, pentru ca sa fie slaviti de oameni. Adevarat va spun ca si-au luat rasplata. Ci tu, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta sa fie facuta in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.” (Matei 6.1-4)
Binefacerea a devenit astazi un must pentru o imagine publica buna si pentru a castiga popularitate. Pentru a obtine aceasta imagine, expandata si aureolata, oamenii sunt in stare de mult bine, in aparenta spre folosul altora. Printre aceste fapte bune, unele sau multe facute cu motivatii rele, pot fi amintite si anumite adoptii la distanta, adica acele infieri de forma ca si adoptiile de caini. Poate comparatia pare fortata sau scandalizatoare, insa eu cred ca doar pare. citeste in continuare
