Am primit de la Baruc.ro aceste doua articole care evidentiaza cateva principii biblice legate de votare.
Mic ghid de selectie a celui mai bun candidat
„ce este inaltat intre oameni este o uraciune inaintea lui Dumnezeu.” (Luca 16.15)
Dumnezeu ne cheama si ne ajuta sa distingem, pe baze biblice, intre conducatorii „consistenti” si cei „gaunosi”, reali sau potentiali, asa cum ne cheama sa deosebim si intre profeti adevarati si cei mincinosi. Potrivit Bibliei, pe care eu o rasfoiesc sau o citesc, exista numeroase criterii, pentru a face aceasta delimitare inclusiv in campanii electorale. Pe baza prescriptiilor scripturistice, am alcatuit un mic ghid de selectie a celui mai bun candidat, avand in vedere:
1. Cine se propune sau este propus:
Profilul unui candidat trebuie analizat si poate fi conturat pe baza datelor din CV si a referirilor din presa credibilizante, focusand: conduita si viata personala (trasaturile de caracter manifestate in comportament, viata de familie), expertiza si evolutia profesionala, atitudinea fata de institutiile si valorile democratice. Criteriul biblic ar putea fi Legea, cu precadere ultimele sase porunci, care reglementeaza relatiile interumane, insa poate Regula de aur, in care „este cuprinsa Legea si Proorocii”, ar trebui sa fie si Criteriul de aur: „Tot ce doriti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel.” (Matei 7.12).
2. Ce propune, potrivit criteriilor:
a. Justificare
Conform Scripturii, falsul vine cu mesaje de larga popularitate, cu promisiuni de victorii neconditionate si prosperitate (chiar daca din surse neelucidate). Promisiunile exagerate nu sunt insa adevarate, pentru ca sunt rupte de realitate. De aceea, orice fagaduiala electorala trebuie cenzurata: Se bazeaza pe date exacte, pe estimari si prognoze, ce resurse si modalitati de realizare sunt prezentate? Pentru realizarea promisiunilor electorale, resursele si strategiile sunt, din pacate, foarte necesare, esentiale in fapt, iar lipsa lor din prezentare nu poate decat sa ridice semne de intrebare. Pentru ca oamenii, oricat de mesianici ar dori sa se prezinte, nu au acea divina putere creatoare, de a face lumea din nimic si doar prin cuvantare. Dimpotriva, in plan uman, cine zice prea mult si prea multe face putin. „Oriunde se munceste este si castig, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa.” (Proverbe 14.23).
b. Implicare, educare, dezvoltare:
Dumnezeu nu face pomeni electorale, El doreste educarea si implicarea categoriilor beneficiare, nu sa le transforme in categorii sociale parazitare, tumorale. Dumnezeu le-a dat primilor oameni gradina Eden, dar le-a spus sa o lucreze si sa o pazeasca (Geneza 2.15). Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu le-a adus la usa cosuri cu diferite bucate, ci le-a dat un loc de munca, prin care bucatele le erau asigurate. De asemenea, Dumnezeu a dat mana in pustie, pentru ca nu erau alte resurse la indemana, dar evreii nu beneficiau de acest dar decat in anumite conditii: trebuia sa o adune singuri (si nu era usor sa aduni boabe cat coriandrul!), conform unui program de lucru (in zori) si apoi sa o prepare.
Un program electoral onest nu promite „paine si peste”, ci „seminte si undite”, nu promite apa fara efortul de a o scoate (Ioan 4.15), ci, mai curand, drumuri asfaltate si fantani modernizate; si, pentru toate, asigura accesul la informatiile necesare pentru utilizare, prin educare.
c. Echitate:
Promisiunile electorale trebuie sa fie caracterizate si de echitate, sa nu discrimineze grupuri/categorii sociale, din perspectiva binomului avantajate/dezavantajate. Biblia spune: „vrednic este lucratorul de plata lui.” (Matei 10.10)
Grija exagerata pentru categoriile dezavantajate poate sa ascunda, in fapt, un comportament fraudulos, cu insusirea, in beneficiul personal, a resurselor gestionate asa-zis pentru persoanele dezavantajate. Un astfel de comportament este evidentiat de evanghelistul Ioan in dreptul lui Iuda Iscarioteanul (Ioan 12.3-6).
3. Cum propune:
O campanie care nu insista pe programul electoral, ci dirijeaza totul catre derizoriu, vulgar si banal, nu poate fi si nu trebuie credibilizata si stampilata. In plus, o campanie trebuie sa fie onesta, fair-play, fara atacuri si insinuari murdare, fara utilizarea unor mijloace, de promovare sau invalidare a altui candidat, imorale si ilegale. Mesajele utilizate in campanie trebuie analizate, precum si canalele de comunicare prin care sunt difuzate, blamand si sanctionand prin vot ceea ce presupune intoxicare, dezinformare, manipulare, minciuna prin omisiune sau distorsiune ori alte metode patologice de comunicare. Si, mai presus de toate, inconsecventa trebuie sanctionata, caci, in Hristos, nu exista si „nu” si „da” laolalta (Matei 6.37).
Eu ma rog si ma duc la vot
„Urmariti binele cetatii in care v-am dus in robie si rugati-va Domnului pentru ea, pentru ca fericirea voastra atarna de fericirea ei!” (Ieremia 29.7)
Desi, de multi ani, putem sa ne exercitam dreptul la vot intr-un mod democratic, din motive numeroase, unele mai pragmatice, altele mai „pioase”, nu o facem. Pentru a preveni si combate aceasta „senilitate electorala”, voi incerca sa arat de ce motivele invocate sunt false, prezentandu-le pe cele mai des evocate, cu scuzele demontate:
1. „Nu ma pricep, asa ca-i las pe altii care se pricep sa aleaga.”
Din pacate, statisticile arata ca prezenta cea mai mare la vot, o au cei care nu prea au agreat stiinta de carte. Deci, cel putin din acest punct de vedere, argumentul stiintei nu sta in picioare asa ca, daca nestiinta decide sortii, de ce nu „unde merge mia, sa nu mearga si suta”? Lucrurile pot fi privite si altfel: nestiinta asumata si/sau afisata nu poate fi scuzata, mai ales in epoca actuala, cu foarte multe surse de informatii in media, mai ales cea virtuala. Oricum, aceste scuze sunt invocate, in general, nu de persoane retardate sau cu putina carte, ci de unele care au si potential intelectual, si educatie, dar sunt marcate de comoditate.
Un caz aparte il constituie nestiinta crestinilor exprimata prin nedumeriri precum: „De unde sa stiu care e cel bun, care e cel dupa voia lui Dumnezeu?” Draga bunule crestin, Dumnezeu nu va lua candidatii de guler sa-i aduca in fata ta si sa te ajute sa te decizi cu un „An-tan-te-di-ze-ma-ne-pe”, un mijloc sigur de sortare pentru copiii de varste prescolare. Dumnezeu ne-a dat judecata si, prin utilizare, pe baza prescriptiilor scripturistice foarte clare, putem sa facem o buna delimitare intre persoane si programe.
Asa ca, atat pentru cei spirituali, cat si pentru cei mai putin spirituali, scuzele, de tipul, „nu cunosc, nu vreau sa gresesc, nu vreau sa ma fac partas la rau”, nu justifica absenta de la vot. Ignoranta voita este vina impartasita si esuare reusita.
2. „M-am saturat sa aleg ‚raul cel mai mic’. Toti sunt la fel, toti sunt mincinosi/pacatosi.”
Nu, nu sunt toti la fel si, chiar vorbind de un „rau mai mic”, marturisim ca nu sunt toti la fel. Acum, mergand pe logica ca „toti sunt rai”, intr-un fel adevarata, caci Dumnezeu spune ca toti au pacatuit, ar insemna sa infieram nu doar universul politic, ci si pe cel al religiei institutionalizate, in care au loc si fapte incriminante, si din care au razbatut scandaluri cu persoane marcante. Pentru ca exista rau pe lumea aceasta, de frica neghinei, aruncam toata recolta? Daca apa este murdara, aruncam cadita cu tot cu copil? Nu cumva, mai curand, ar trebui sa analizam informatiile disponibile, pastrand ce este bun si ferindu-ne de ce pare rau (1 Tesaloniceni 5.22)? Daca Biblia are aceasta recomandare, cum ar putea un altfel de argument sa stea in picioare?
3. „Nu este decat un vot; unul in plus sau in minus chiar nu conteaza.”
In parabola talantilor, se mentioneaza ca persoana care avea doar un talant s-a dus si l-a ingropat, pentru ca a considerat ca nu poate face prea mult cu o valoare atat de mica si pentru ca se gandea ca risca daca se implica, iar, in cazul in care pierde, Dumnezeu il va pedepsi. Dar, cat de ciudat, Dumnezeu il judeca pentru ca nu s-a implicat!
Faimoasa, miraculoasa chiar, evacuare de la Dunkerque/Dunkirk, nu ar fi fost posibila, daca oamenii care au participat ar fi gandit ca nu au decat un talant. In mai 1940, armata germana a invadat Franta, izoland spre Canalul Manecii si amenintand cu decimarea trupe belgiene, franceze si britanice. In Marea Britanie, oamenii au fost anuntati sa se roage pentru soldatii aflati intr-un „pericol cumplit” in Franta. Englezii s-au rugat, dar au si actionat, declansand Operatiunea Dynamo, o ampla actiune de evacuare a soldatilor de la Dunkirk. Prin aceasta operatiune, in perioada 27 mai – 4 iunie, au fost evacuati 338.226 de soldati, o cifra uriasa. Acest „miracol” nu ar fi fost posibil daca, la apelurile Amiralitatii, nu s-ar fi mobilizat, voluntar, aproximativ 400 de mici ambarcatiuni private (dintre care unele barci pescaresti foarte umile), aproape jumatate din totalul de vase utilizate pentru evacuare.
Ce sa faci cu o amarata de barca pescareasca si doar cu o barca? Dunkirk a demonstrat ca, doar cu o barca, poti transforma „un dezastru intr-un triumf”, dupa cum a apreciat Churchill.
Doar un talant.
Doar o barca.
Doar un vot.
Dunkirk demonstreaza ca, pentru a reusi, inclusiv electoral, UNU este suficient, si ca succesul nu este garantat de principiul „ori un poloboc, ori deloc”, caci „strop cu strop se face un poloboc”.
4. „Nu vreau sa gresesc si sa regret.”
In copilarie, unul dintre presedintii americii a mers la cizmar pentru a-si face o pereche de pantofi. Cum nu putea sa se hotarasca ce sa aleaga, pentru ca nimic din ce i se prezenta nu il multumea, l-a lasat pe cizmar sa decida in dreptul sau. Cand s-a dus sa ridice pantofii, surpriza, unul avea varful rotund si altul patrat! Copilul, peste masura de contrariat, a cerut explicatii. Cizmarul l-a lamurit, oferindu-i o pretioasa lectie de viata: daca nu vrei sa traiesti cu urmarile propriilor alegeri, vei trai cu urmarile alegerilor altora, care pot fi si mai incomode decat cele pe care ai vrut sa le eviti. Trebuie sa decizi, si sa risti chiar, daca ti se pare ca ai doar optiuni incomode si neplacute, caci si cei pe care ii lasi sa aleaga in dreptul tau au aceleasi posibilitati. Iar daca nu ai ales, platesti ce primesti si nu ai dreptul sa contesti! Drepturile revendicate trebuie precedate de datorii executate!
Atunci cand decizi sa te tii departe de vot, ai facut deja o alegere si, neimplicandu-te direct, i-ai imputenicit pe altii sa o faca, ai luat o decizie si ai actionat intr-un mod care te va afecta si pentru care esti totusi responsabil, dar pentru ale carui consecinte nu ai dreptul sa spui ca este ceva reprobabil. Cu alte cuvinte: nu votezi, nu comentezi!
In concluzie, poate ca nu vom deveni, prin alegerile noastre presedinti de tara, dar in mod cert putem sa contribuim la alegerea unui presedinte de tara, fara a ne crampona de un argument care se pare ca nu sta in picioare.
