02. Religie si stiinta – Noi dimensiuni ale luptei dintre bine si rau incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea

Noi dimensiuni ale luptei dintre bine si rau incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea

Autor Lori Balogh

Sursa: www.loribalogh.ro

La mijlocul secolului al 19-lea au avut loc mai multe evenimente care au schimbat profund si definitiv cursul istoriei lumii. De obicei, acestea sunt analizate separat, fara incercarea de a dovedi ca intre aceste evenimente exista o anumita legatura. De data aceasta va sugerez sa le analizam impreuna, privindu-le dintr-o cu totul alta perspectiva decat pana acum. Iata despre ce este vorba:

1. Aparitia marxismului

In septembrie 1844, Karl Marx, stabilit la Paris, se intalneste cu Friederich Engels, punand impreuna bazele unei ideologii noi, care a cucerit in secolul al 20-lea peste un miliard de oameni de pe intreaga planeta. In acelasi an, apar primele manuscrise ale noii ideologii, bazata pe ateism si materialism stiintific.

La sfarsitul anului 1847, cei doi scriu “Manifestul Partidului Comunist” ce urmeaza sa fie publicat un an mai tarziu-1848. In acest manifest, Karl Marx si Friederich Engels expun o noua conceptie despre lume, bazata pe materialismul dialectic si istoric ( conceptie filozofica, stiinta despre raportul intre materie si constiinta, despre legile generale ale schimbarii si dezvoltarii naturii, societatii si gandirii ). Aparitia acestui document si a noii ideologii a schimbat lumea.

2. Revolutiile nationale din 1848

Anul 1848 este anul revolutiilor nationale in Europa, anul in care se naste conceptul de stat national. Revolutiile din Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Polonia, Galitia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Sicilia, Irlanda si Germania au pregatit calea formarii statelor nationale moderne.

Spre deosebire de vechile imperii multinationale, care se puteau impotrivi patrunderii unor noi ideologii si religii pe teritoriul lor, aceste state moderne deschideau usa innoirilor. Putem spune ca aceste revolutii au schimbat nu doar harta Europei, cat mai ales mentalitatea oamenilor.

3. Aparitia darwinismului

Intre anii 1831-1836, Charles Darwin participa, in calitate de naturalist, la expeditia vasului Beagle in jurul lumii. Calatoria dureaza cinci ani si 136 de zile. In acest timp Darwin, initial un crestin sincer care se ruga lui Dumnezeu sa-l calauzeasca in munca sa de cercetare, studiaza cu atentie doua volume: lucrarea lui Charles Lyell despre schimbarile geologice si pe cea a lui Thomas Malthus, legata de diferitele populatii ale lumii. La intoarcerea in Anglia, Darwin publica in 1839 “Jurnalul expeditiei Beagle” pe care il dedica geologului si prietenului sau Lyell.

In 1844 Darwin scrie un eseu asupra observatiilor sale, pentru ca in 1859 sa publice lucrarea sa de capatai “Originea speciilor.” Lucrarea este una de referinta cu privire la teoria evolutionista, facandu-l pe autorul ei cunoscut pe toate meridianele lumii. In lucrarea sa de capatai, Darwin sustine ca interactiunea diferitelor vietuitoare a dus in timp la modificarea organismelor lor, unele organe atrofiindu-se, iar altele dezvoltandu-se, avand ca final aparitia de specii noi de plante si animale.

Pe scena stiintifica apare astfel o noua teorie asupra originii vietii, conceptie care ataca doctrina creationista a Bibliei.

4. Aparitia spiritismului modern

In anul 1848, in localitatea Hydesville, statul New York, in casa familiei Fox, se aud primele ciocanituri misterioase. Margaret si Kate, cele doua surori si membre ale familiei Fox, incep, mai intai din joaca, un dialog misterios cu lumea intunecata a spiritelor, prin intermediul ciocaniturilor.

Asa incepe istoria spiritismului modern. In doar zece ani de la primele ciocanituri misterioase, numarul adeptilor spiritisti se ridica la aproximativ un milion de persoane, cifra crescand vertiginos de la un an la altul.

Iata patru evenimente majore care au schimbat, fiecare in domeniul sau, cursul istoriei lumii. Ele au produs schimbari de natura politica, sociala, filozofica, religioasa si stiintifica.

Ce legatura exista insa intre aceste evenimente, in afara faptului ca ele s-au produs aproape concomitent ?

Probabil ca, privite dintr-o anumita perspectiva, ele nu au nicio legatura unul cu celalat. Din perspectiva biblica insa, ele sunt strans legate de o sintagma pe care o putem des intalni pe paginile Bibliei- “timpul sfarsitului”.

La mijlocul secolului al 19-lea s-a mai intamplat ceva important. In intreaga lume, dar in mod deosebit in lumea protestanta a Americii, s-a produs o trezire religioasa legata de studiul profetiilor biblice care aratau spre apropiata revenire a lui Christos, in special studiul cartilor lui Daniel si a Apocalipsei. Baptistul William Miller in America, evreul Joseph Wolff in Africa, Asia si America, Robert Winter in Anglia, iezuitul spaniol Lacunza in America de Sud, pastorul luteran Bengel in Germania, Gaussen in Elvetia, copiii predicatori in Scandinavia si multi altii au predicat cu putere despre adevarul biblic redescoperit cu privire la revenirea in glorie a lui Christos.

“Miscarea adventa” a cuprins credinciosi din toate denominatiunile crestine, avand ca final nasterea unei biserici cu o misiune noua si speciala- aceea de a vesti lumii cele trei solii ingeresti din Apocalipsa cap. 14 si a redescoperi adevarul biblic, asa cum a fost el inteles si trait de biserica primului secol.

Aparitia acestei noi biserici, chemata de Dumnezeu sa implineasca o misiune speciala in lume, nu putea ramane fara o reactie din partea fortelor raului.

Pe toate caile posibile, Satana a incercat sa submineze misiunea acestei noi biserici, aruncand lumea pe traiectoriile moarte ale unor noi ideologii si conceptii despre lume si viata. Marxismul a reusit sa indeparteze de Dumnezeu sute de milioane de oameni; multe alte milioane au cazut in plasa spiritismului modern, cu toate formele sale, mai vulgare sau mai subtile; iar alte milioane de oameni au devenit tributari teoriei evolutioniste, care incearca sa-l excluda pe Creator din creatia Sa.

Biblia a prevazut o astfel de reactie din partea fortelor raului in ultimele zile ale istoriei pamantului. Doua texte biblice, ambele din Cartea Apocalipsei, sunt demne de a fi luate in considerare cu privire la acest subiect:

“Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a coborat la voi cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme.”

“Si balaurul, maniat pe femeie, s-a dus sa faca razboi cu ramasita semintei ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Iisus.”

Apocalipsa 12, 12.17

Simbolurile nu sunt greu de descifrat. “Balaurul” este insusi diavolul, dupa versetul 9 din acelasi capitol. “Femeia” reprezinta biserica : cea adevarata, daca femeia este curata, si cea falsa, daca femeia este imorala ( vezi 2 Corinteni 11,2; Efeseni 5, 25-27; Ezechiel cap. 23 s.a. )

De fapt, pasajele biblice de mai sus ne vorbesc despre un razboi violent initiat de Satana impotriva ultimei biserici a lui Christos. Stiind ca sfarsitul istoriei acestei planete se apropie vertiginos, el arunca in lupta sa impotriva fortelor binelui intreaga sa artilerie grea.

Cand vorbim despre un razboi initiat de Satana impotriva bisericii, nu trebuie sa ne gandim intotdeauna la persecutii fizice insotite de violenta si moarte. Marele dusman al binelui e prea viclean si experimentat pentru a nu-si da seama ca violenta nu e calea cea mai eficienta de lupta impotriva adevarului.

“Cand zdrobesti colivia, nu faci decat sa eliberezi vulturul”- spunea Nicolae Iorga. Iata un adevar pe care Satana il cunoaste prea bine. De aceea el nu foloseste violenta impotriva bisericii lui Christos decat in ultima instanta, ca ultima arma, dupa ce le-a epuizat pe celelalte, mult mai eficiente.

Care sunt aceste arme apartinand artileriei grele a fortelor raului? Le-am enumerat la inceput: marxismul cu ideologia sa ateista, spiritismul, cu doctrinele sale nebiblice si evolutionismul, care sub masca unei stiinte cu baze solide, loveste direct in doctrina creatiei.

In studiul pe care il parcurgem acum, ne intereseaza in mod special cum s-a modificat raportul intre stiinta si religie ca urmare a acestor evenimente petrecute la mijlocul secolului al 19-lea.

Ce s-a intamplat dupa aparitia volumului scris de Darwin -“Originea speciilor”, in care se puneau bazele evolutionismului?

Ideile noi ale lui Darwin au fost repede acceptate de englezii victorieni, obisnuiti cu razboaie, dezastre naturale si conditii meteorologice, dar si cu selectia organismelor domestice dirijata de om. Englezilor nu le-a fost greu sa faca analogia ( incorecta de altfel! ) intre aceasta selectie dirijata de om si selectia naturala despre care vorbea Darwin.

In 30 iunie 1860, in sala muzeului din Oxford a avut loc o disputa istorica intre darwinisti si clerici ai bisericii, sustinatori ai creationismului. Pionii principali ai acestei dispute au fost episcopul Samuel Wilberforce si evolutionistul Thomas Huxley, “buldogul” lui Darwin. Tema disputei a fost legata de originea vietii. In aceasta dezbatere istorica reprezentantii bisericii, foarte siguri pe dogmele lor, s-au vazut infranti..

65 de ani mai tarziu, in 10 iulie 1925, in oraselul Dayton, Tennessee, SUA, s-a desfasurat celebrul “proces al maimutelor. Dascalul John Scopes a fost adus la bara de judecata pentru vina de a fi predat in scoala darwinismul. Interesul fata de acest proces a fost imens. Peste 1000 de oameni au ticsit sala tribunalului din Dayton. Dupa zece zile de dezbateri, ziarele anuntau: “Stiinta a triumfat!”

De ce s-a intamplat asa ceva ? Clericii nu se asteptau la argumente stiintifice din partea darwinistilor, fiind surprinsi total nepregatiti.

Dupa disputa din sala muzeului din Oxford din 1860, darwinismul a castigat tot mai mult teren, fiind privit pretutindeni ca fiind o teorie stiintifica cu baze solide. Niciun autor din secolul al 19-lea nu a avut o influenta mai mare asupra oamenilor de stiinta din aproape toate domeniile ca Charles Darwin. Cele doua carti ale sale: “The Origin of Species” ( “Originea speciilor” ) si “The Descent of Man”(“Originea omului”) au influentat profund gandirea oamenilor de stiinta de atunci si pana in zilele noastre.

La inceputul secolului al 20-lea, darwinismul jubila. Castigase teren, era predat in scoli, de la amvoanele unor biserici se preda evolutionismul teist, iar raportul simplu al zilelor creatiunii din Geneza era inlocuit cu teoria erelor geologice.

Incepand cu secolul al 20-lea, darwinismul s-a imbogatit in tezele sale, primind o noua denumire-neodarwinism. Ca sa raspunda mai bine criteriilor oamenilor de stiinta, neodarwinismul a primit o noua titulatura: “Teoria sintetica moderna a evolutiei.”

Treptat, punctul de vedere evolutionist a fost extins asupra intregului domeniu al cunoasterii, asftel incat astazi se vorbeste despre evolutia sistemului stelar, evolutia moleculara, evolutia organica, evolutia politica, culturala, economica, sociala, etc. Suntem in fata unui evolutionism total.

In prezent, teoria evolutionista cunoaste unele transformari. Daca pana nu demult se sustinea conceptul de evolutie continua intr-un timp foarte indelungat, astazi evolutionistii accepta, in anumite faze ale evolutiei, si evenimente supranaturale (“Big-Bang”-ul , de ex. ). Cu toate acestea, el refuza categoric fenomenul creatiei initiale de catre Dumnezeul Creator.

Darwinismul si nazismul

In plin secol al 20-lea, darwinismul este asimilat de partidele naziste, care gasesc in aceasta noua teorie “stiintifica” un suport pentru teoria arianismului ( a rasei superioare ), care a stat la originea celui de-al doilea razboi mondial

Nazismul s-a nascut in urma haosului politic aparut in Germania dupa primul razboi mondial. In calitate de conducator al Partidului National Socialist, Adolf Hitler avea un vis: rasa ariana sa cucereasca lumea, stabilind imperiul de o mie de ani. Baza ideologica si stiintifica a nazismului a putut fi gasita in lucrarea istoricului german Heinrich von Treitschke ( 1834-1896 ) , influentat puternic de teoria lui Darwin.

“Natiunile nu pot evolua decat printr-o lupta acerba, similara conceptului de lupta pentru supravietuire.” (1)

Lucrarea de capatai a lui Hitler, “Mein Kampf”, era o expresie a conceptiei lui darwiniste. Rasele europene erau, in conceptia lui Hitler, ca si cea a lui Darwin, doar niste “maimute evoluate”.

“Scoateti germanii nordici si nu va ramanea nimic altceva decat un dans al maimutelor.” (2)

Ernst Haeckel, biolog evolutionist german ( 1834-1919 ), a fost un sustinator al eugeniei– conceptia conform careia nou-nascutii cu deficiente si oamenii cu handicap fizic sau mental, trebuie sa fie suprimati cat mai curand, pentru a nu fi o povara pentru societate.

Desi a murit in 1919, nazistii i-au preluat ideile, iar Hitler a legiferat eugenia. Indivizii cu handicap mental sau fizic au fost la inceput sterilizati, pentru ca mai tarziu sa fie eliminati in secret pentru a nu strica puritatea rasei germane.

“Daca puterea de a lupta pentru sanatate ii lipseste unui om, dreptul lui de a trai in aceasta lume dispare. Lumea apartine doar omului puternic, intreg si nu subomului slab.”(3)

Mergand mai departe cu eugenia, nazistii i-au incurajat pe tinerii germani blonzi si cu ochii albastri-simbol al puritatii rasei germane, sa intretina relatii sexuale. In 1935 s-au infiintat primele “ferme’ care gazduiau astfel de tineri, locuri vizitate des de ofiterii germani. Copiii nascuti erau viitorii soldati. In acelasi timp, pe intreg teritoriul ocupat, se faceau masuratori ale craniului diferitilor indivizi, scotandu-se in evidenta , conform teoriei evolutioniste, superioritatea rasei germane. Caractere precum dintii, ochii si parul erau evaluate conform criteriilor evolutioniste. Indivizii care nu corespundeau standardelor oficiale, erau sterilizati sau anihilati.

Toate aceste fapte inumane se faceau in numele darwinismului !

Istoricul american Michael Grodin afirma in cartea sa „Doctorii nazisti si codul Nurenberg”: „Exista o perfecta ingemanare intre ideologia nazista, puritatea rasiala si darwinismul social, care se dezvoltase la inceputul secolului XX si pe baza caruia medicii au construit notiuni precum devianta sociala sau comportamentala, aratand ca acestea ar fi avut o explicatie genetica, deci ar exista gene bune si gene rele. Darwinismul social bantuia intreaga lume in acea vreme, iar medicii nazisti aratau catre SUA, de unde spuneau ca invatasera o sumedenie de lucruri privind puritatea rasiala”. (4)

Bennito Mussolini, unul din aliatii lui Hitler, a fost si el un darwinist convins, considerandu-l pe Darwin drept cel mai mare om de stiinta. Atacand Etiopia, Mussolini considera rasa neagra drept o rasa inferioara, iar cucerirea ei era o simpla consecinta a evolutionismului.

Darwinismul si marxism-leninismul

Lucrarea lui Darwin “Originea speciilor” a aparut in timp ce Marx si Engels isi formulau noua lor ideologie. Lupta pentru supravietuire din teoria lui Darwin se potrivea de minune cu dialectica ( lupta de interese intre forte opuse) din filozofia lor. Dupa citirea cartii lui Darwin, Engels scria:

“Darwin, pe care tocmai il citesc, e splendid.” Marx ii raspunde:

“Aceasta carte contine fundamentul, in materie de istorie naturala, pentru viziunea noastra.” (5)

Trebuie sa retinem si faptul ca Marx a dedicat opera sa fundamentala “Capitalul” lui Darwin.

Lenin, cel care a transpus in practica filozofia lui Marx si Engels dupa revolutia bolsevica din 1917, a fost si el un evolutionist fervent. El a propus teoria lui Darwin ca baza a filozofiei materialist-dialectice pe care o apara.

Trotki, al doilea dupa Lenin in revolutia bolsevica, spunea: “Darwin a fost pentru mine ca un portar la intrarea in templul universului. Am fost imbatat de gandirea sa precisa, constienta si in acelasi timp puternica.” (6)

Stalin, “tatucul popoarelor”, preia conducerea statului in 1924, avand aceeasi consideratie fata de darwinism ca si predecesorul sau. El spunea: “…Pentru a deschide mintile studentilor nostri…a trebuit sa ne familiarizam cu originile geologice si varsta pamantului si sa fim capabili sa le dovedim cu argumente;

a trebuit sa ne familiarizam cu invataturile lui Darwin.”(7)

La baza ideologiei Chinei comuniste a lui Mao Tse Tung s-a aflat de asemenea darwinismul. Incepand cu 1949, comunistii preiau puterea dupa un sangeros razboi civil. Incepe “revolutia culturala”, perioada intunecata in care sunt ucisi peste 30 de milioane de chinezi. Istoricul James Reeve Pussey, profesor la universitatea Harvard, scrie:

“Darwin a institutionalizat schimbarea violenta si revolutia. In mod cert, aceasta a fost una din cele mai importante influente ale lui Darwin asupra Chinei.” (8)

Maoismul, puternic influentat de darwinism, a trecut insa dincolo de granitele Chinei. Sa ne gandim numai la Cambodgia, aflata sub teroarea khmerilor rosii, care au macelarit aproape o treime din populatia tarii.

Darwinismul a avut un impact asupra mai multor domenii: in economie si stiintele sociale, in politologie, literatura, psihologie, filozofie, educatie, dar mai ales in stiinta.(9)

Si exemplele cu privire la puternica influenta pe care darwinismul a adus-o in lume pot continua.

In aceste conditii de mare avant al acestei teorii “stiintifice” noi, putini au fost cei care au ramas consecventi adevarului biblic cu privire la originea vietii.

In fata acestor provocari, biserica nu a ramas indiferenta. In ultimele decenii ale secolului al 20-lea, au existat preocupari intense de a clarifica legatura dintre adevarata stiinta si adevarata religie. S-au facut tot mai multe legaturi intre cele mai noi descoperiri stiintifice, arheologice, antropologice si geologice , pe de o parte, si creationism, pe de alta parte.

In acest sens, au aparut cateva studii de valoare ca: “Variabilitate si fixism in natura”, “Creatia- accident sau plan?”, “Cautarea ratiunii in natura”, “Creationism sau evolutionism?” etc.

Tot in acesta idee trebuie sa amintim ca s-au infiintat institute de cercetari creationiste:

In 1958 a luat fiinta Institutul de cercetari geostiintifice, institut care, in 1974, a initiat publicarea unei reviste de profil intitulata sugestiv “Origini.” Revista isi propune o armonizare a celor mai noi date stiintifice cu raportul biblic, pastrand un inalt nivel de integritate moral-stiintifica.

In 1963 a luat fiinta Societatea pentru cercetari creationiste, in San Diego, California,condusa de prof. John Morris Ph..D. ,o societate interdenominationala care a elaborat un manual de biologie pentru licee, in care nu se ia deloc in discutie teoria evolutionista.

Incepand cu anii ’70 ai secolului trecut, in Statele Unite s-a starnit, in legatura cu manualele scolare, o lupta ideologica in jurul dilemei: creationism sau evolutionism? Pe de o parte, teoria evolutionista este privita tot mai mult ca fiind nefundamentata stiintific, iar pe de alta parte, teoria creationista este considerata prea invechita, ducand, in conceptia unora, la ignoranta Evului Mediu.

La inceputul lunii octombrie 2007, cu 48 de voturi pentru si 25 impotriva, Consiliul Europei a decis: “Creationismul nu se va preda in scoli ca disciplina stiintifica.”

„Dacă nu suntem vigilenţi, creaţionismul poate deveni o ameninţare pentru drepturile omului. Ţinta primară a creaţioniştilor în majoritatea lor creştini şi musulmani- este educaţia. Ei sunt decişi să-şi vadă încorporate ideile în curicula şcolară, căutând să le prezinte într-o manieră ştiinţifică. Dar acest fapt nu ar face decât să creeze o confuzie în mintea elevilor, care nu ar mai putea face distincţia între credinţă şi ştiinţă. Teoria evoluţionistă nu are nimic de a face cu revelaţia divină, ci este bazată pe fapte”, se spune în documentul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.

„Nu vrem să creăm o falie între credinţă şi ştiinţă, ci să prevenim încercarea de a opune credinţa ştiinţei”, a declarat raportorul luxemburghez Anne Brasseur. (10)

Batalia este inca in curs si nu se stie ce ne rezerva viitorul.

Un lucru este cert: cei care au ramas de partea adevarului revelat in Biblie, au depasit etapa de a sustine o simpla dogma religioasa. Ei au acum la indemana dovezi stiintifice solide in sprijinul adevarului biblic.

Fara voia noastra, tu si cu mine suntem angrenati in disputa dintre cele doua teorii. De partea cui vom trece?

Lori Balogh

Referinte bibliografice:

(1) Heinrich von Treitschke, “Historische und politische Aufsatze”, 1896, Wikipedia.org

(2) Adolf Hitler, Mein Kampf, 1992, pag. 28

(3) Adolf Hitler, Mein Kampf, sursa: “Politica demografica a regimului nazist in tarile ocupate”, www.altermedia.info

(4) Michael Grodin , “Doctorii nazisti si codul Nurenberg”

(5) cf. Origins- How the world came to be, documentar TV produs de Standard Media Intl.

(6) cf. Answers in genesis, The Darwin/Trotsky connection la http://www.answersingenesis.org/creation/v23/i2/darwin_trotsky.asp

(7)E.Yaroslavsky, Landmarks in the Life of Stalin, Moscova, 1940, pag. 8

(8) J. R. Pussey, China si Charles Darwin, Harvard University Press, Londra, 1983, pag. 450-451

(9) Vezi lucrarea “Creationismul stiintific” de dr. Ioan Strainescu, Impactul gandirii evolutioniste