Recent a fost adus din nou înaintea atenţiei noastre subiectul băuturilor alcoolice. Biserica AZS este recunoascută ca fiind singura, din perimetrul neoprotestant, care proclamă abstinenta totală. Celelalte biserici se bazează pe unele texte biblice, care par a susţine doar moderaţia şi nu abstinenţa. Întrebarea este: Biserica AZS a adoptat un principiu, bun în sine, şi anume abstinenţa totală de la orice băutură alcoolică, dar care nu este neapărat susţinut de Biblie, sau totuşi, Biblia recomandă abstinenţa?
La Proverbe 20,1 scrie: „Oricine se îmbată cu ele nu este înţelept”. Tocmai aici ar putea interveni „înţelepciunea” creştină care se fereşte de îmbătare, dar permite folosirea unui păhărel, pentru că vinul, (cel roşu, mai ales), conţine printre altele, resveratrol, adică ceva bun pentru sănătate. Aici foarte mulţi trec cu vederea că resveratrolul se găseşte şi în mustul roşu, şi nu neapărat în vinul alcoolizat!
Dar afirmaţia care m-a intrigat a fost una, făcută cu foarte mare uşurinţă: „În Vechiul Testament, este clar că israeliţii au băut”. Şi ce urmează? Bineînţeles că putem să bem şi noi… Şi ar fi posibil să existe persoane, unele chiar din Biserica AZS, care să păstreze în sinea lor astfel de argumente, şi să cultive o nesiguranţă în privinţa aceasta.
Chiar dacă se spune că israeliţii au băut, importantă este o altă chestiune: Dumnezeu a fost de acord? Ştim că poporul lui Dumnezeu din vechime a fost necredincios şi în alte multe lucruri, dar Dumnezeu a privit cu plăcere asupra faptelor lor? A fost intenţia lui Dumnezeu ca ei să bea băuturi alcoolice? Faptul că Dumnezeu a tolerat şi bigamia, şi sclavia, şi dorinţa lor de a avea împărat, şi folosirea băuturilor alcoolice, nu înseamnă că acestea au fost şi intenţiile de la început ale lui Dumnezeu. De ce trebuie să luăm din Vechiul Testament doar acele situaţii care arată că evreii au băut? De ce nu apreciem şi acele situaţii când Dumnezeu priveşte cu neplăcere pe cei ce beau, şi acele situaţii când laudă pe cei ce nu beau? Cât de mult îi apreciază Dumnezeu pe Recabiţi, de exemplu!
Există studii care s-au făcut, există autori care au scris pe acest subiect, şi, cine doreşte adevărul îl poate găsi. Un singur lucru amintesc aici, în legătură cu Deuteronomul 14,26, care pare a fi cel mai dificil text. Dumnezeu încurajează cu mare generozitate ca evreii să cumpere tot ce vor, printre altele „vin şi băuturi tari” şi să se bucure înaintea Domnului. Prima impresie ar trebui să fie una de uimire: Cum de permite Dumnezeu cu atâta largheţe folosirea băuturilor? – şi să ne conducă la a spune: Nu se poate aşa ceva! E o problemă aici!
Într-adevăr este o mare problemă! În V.Testament avem 3 cuvinte care necesită un minim de atenţie: „Yayin” care înseamnă „băutură de struguri” în orice formă, fermentată sau nefermentată. Cuvântul acesta arată doar originea băuturii (de struguri) şi nu calitatea (fermentat sau nefermentat). Oriunde întâlnim acest cuvânt, doar contextul este cel care ne arată calitatea băuturii respective. Al doilea cuvânt este „Shekar” care înseamnă „băutură de alte fructe”, şi, la fel, nu putem şti calitatea ei, decât numai din context.
În Deuteronom 14,26, expresia „vin şi băuturi tari” este de fapt „Yayin şi Shekar”. Se leagă foarte bine de permnisiunea făcută cu atâta largheţe de Dumnezeu: „Cumpără tot ce vrei: băutură de struguri, băutură de orice alte fructe, şi bucură-te înaintea Domnului!” Cu siguranţă că varianta lui Cornilescu este tributară concepţiei traducătorului despre problema aceasta, şi nu reprezintă o variantă fidelă originalului. Practic, oriunde întâlnim expresia „vin şi băuturi tari”, în Biblie, şi o întâlnim în multe locuri, e vorba despre „băutură de struguri şi băutură de alte fructe”, iar din context vom înţelege şi calitatea.
Al treilea cuvânt este „Tyirosh” care înseamnă must nefermentat. Acest termen arată în mod special calitatea băuturii. Este foarte interesant că în toate textele biblice unde este vorba de binecuvântările lui Dumnezeu: grâu, vin, undelemn, etc, totdeauna este cuvântul „tyirosh”! Niciodată nu este scris Yayin, deşi am putea înţelege din co0ntext că e vprba de un yayin nefermentat! Totuşi s-a avut în vedere să nu existe nici un dubiu! Exemplu Deut.7,13. De asemenea, oriunde se vorbeşte despre zeciuiala din vin, niciodată nu este yayin, ci totdeauna tyirosh! Exemplu: Deut 12,17. Oare aceste două evidenţe biblice nu sunt destul de convingătoare pentru a nu mai spune niciodată cu atâta uşurinţă: „Evreii au băut”? Poate ar trebui să mai vedem şi atitudinea evreilor de astăzi faţă de băuturile alcoolice, iar cei care au fost in Israel sa muncească, ne pot povesti despre aceasta!
Ce tragedie ar fi fost să nu existe nici o biserică ce să propovăduiască abstinenţa Eu personal mulţumesc lui Dumnezeu că m-am născut adventist! Şi mulţumesc că există o Biserică ce proclamă abstinenţa totală!
