N-AVEM ÎNCOTRO? BA DA, AVEM! ÎNCOTRO ZICE DOMNUL.
“Liberul ARBITRU” în “N-AVEM ÎNCOTRO” este SPLENDOAREA EXISTENŢEI, LEGITATE care face INFINITUL şi VEŞNICIA, realităţi, trăiri.
Liberul arbitru, în domeniul moral al existenţei dă “asemănarea” cu Dumnezeirea în “opţional” – “după chipul şi asemănarea Sa”. “N-avem încotro”, în domeniul fizic al existenţei, face diferenţa dintre Dumnezeu – Creatorul şi omul – creatul şi stabileşte relaţia de “dependenţă” de El, existenţă condiţionată.
Există o zonă a existenţei unde “opţionalul” şi “n-avem încotro” par a fi confuze, dar nu este vorba nici de călcarea Legii Morale, nici de călcarea legilor fizice. Este OPŢIONAL să le calci, dar efectul este numai asupra ta, ele rămânând în continuare NESCHIMBATE. Calci legea gravitaţiei, ea rămâne, tu dispari fizic.
Zona Liberului Arbitru a fost cercetată suficient cu sublimul şi tragedia ei în funcţie de opţiune. De aceea, câte ceva despre “n-avem încotro”.
În domeniul lucrurilor imediat dimprejurul nostru, cele cu care putem fi în atingere, este opţionalitate chiar şi în legătură cu legile fizice imuabile. Opţionez să nu le respect? Urmarea.
Măreţia a ceea ce numim N-AVEM ÎNCOTRO constă în intangibilul omenesc. Nu putem opri soarele să răsară sau să apună. Vrem, nu vrem, dimineaţa vine, noaptea se lasă. Nu putem grăbi sau întârzia solstiţiul sau echinocţiul şi nici măcar ceea ce numim “creşterea sau descreşterea lunii’. Şi lista este fără sfârşit.
Interesant este că în contraritatea aparentă născută din exprimare, noi suntem fericiţi în acest N-AVEM ÎNCOTRO. El nu este RESTRICŢIONAL în privinţa trăirii, a perceperii. Ba, am putea pune un semn de egalitate între OPŢIONAL şi N-AVEM ÎNCOTRO pentru că alături de OPŢIONAL de care nimeni nu se plânge, când N-AVEM ÎNCOTRO este din partea lui Dumnezeu, este minunat şi dacă ar fi să optăm noi, am alege acelaşi lucru care ni s-a oferit. Când se întâmplă că cineva se răzvrăteşte împotriva acestui N-AVEM ÎNCOTRO pus de Dumnezeu, nu este din cauză că el ar fi în defavoare sau că ar fi altă opţiune mai bună, ci pur şi simplu din răutate sau din prostie.
M-aş opri câteva clipe asupra unui minunat N-AVEM ÎNCOTRO, care mie îmi este tare drag. SĂPTĂMÂNA. ŞAPTE ZILE, mănunchi, care de şase mii de ani se tot repetă. De aproximativ 318.500 mii de ori omenirea a tot numărat zilele pâna la şapte şi a luat-o de la capăt. După cele mai credibile numărători, omul pe pământ şi-ar număra existenţa în 2.250.000 zile. Dar ca şi cum n-ar şti să numere decât până la şapte, NE AVÂND ÎNCOTRO, a luat-o de la capăt de atâtea ori. Foarte puţinele încercări de a număra zilele până la 10 părându-se o cifră mai rotundă, au trecut în uitare. Iată-ne în zilele lui Yahoo şi Google – cu atâtea lucruri tehnice mai ales – total revoluţionate, dar cu 7 luând-o de la capăt cu numărătoarea, de parcă N-AVEM ÎNCOTRO. Doar cu o zi mai puţin sau mai mult – 6 sau 8 – şi toată minunăţia se strică. Nu merge altfel. De ce? Pentru că Dumnezeu a zis aşa centrându-ne fericirea existenţei pe acest şapte. Cineva împovărat? Cineva plictisit? Vreo plângere în această privinţă? Putem încerca? Desigur, opţional, dar revenim repede căci acest N-AVEM ÎNCOTRO de şapte este OPŢIUNEA cea mai bună pentru noi şi nu ne putem sinucide opţionând altceva.
Deunăzi, un domn de mare ţinută spirituală, după ce parcusese încântat câteva pagini de poezie şi urma să continue alte câteva, s-a oprit din citit sub privirile mele, la o pagină unde i s-a împotmolit OPŢIONALUL şi a fost confruntat cu N-AVEM ÎNCOTRO, pentru că acolo citea
Şapte zile-n săptămână
Rânduială să rămână
Pe fruntea încreţită, între sprâcene îi citeam gândurile. Adică de ce ŞAPTE? De ce RÂNDUIALĂ? De ce mi se ia OPŢIONALUL şi mi se spune N-AI ÎNCOTRO? A închis cartea, a închis şi ochii să poată gândi mai bine nesustras de primprejur. A deschis cartea din nou, a deschis şi ochii cu înţelegerea că cea mai bună OPŢIUNE în legătură cu ceea ce citise era N-AM ÎNCOTRO, nu ca o supunere necondiţionată ci ca o alegere conştientă, un acord natural.
AVEM ÎNCOTRO? Da, avem. Singurul AVEM ÎNCOTRO al nostru autentic este către N-AVEM ÎNCOTRO rânduit de Dumnezeu, ca OPŢIUNE şi nu ca determinare, robotism, sclavie, ci libertate înveşnicită. Suprema OPŢIUNE.
Deci, N-AVEM ÎNCOTRO? BA DA! ÎNCOTRO ZICE DOMNUL.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
