„Dincolo de ceea ce Dumnezeu ne-a spus.
Altfel decât Dumnezeu ne-a descoperit”.
Aflai şi eu de curând – e drept prin cele mai noi mijloace de comunicaţie – nişte “ciudăţenii” la care nu mă aşteptam şi pe care mă străduiesc fără vreo şansă de reuşită să mi le imaginez căci de înţeles nici vorbă.
Aflai de exemplu, că ar fi posibil ca între mitologie şi realitate să fie nu doar legături de înţelesuri pilduitoare ci şi interacţiuni concrete fizice, perceptibile cu simţurile noastre. În acest context, din figura mitologică ADAM s-ar fi tras concretul ENOH, atât de concret că ne-a rămas propovăduirea lui – interesant, nu despre TRECUTUL pe care îl ştia ci despre VIITORUL pe care nu-l ştia. Că el a fost luat la cer, concret, pentru că ficţional nu avea nici cum şi nici de ce. Că din mitologicul NOE s-a născut concretul SEM ai cărui urmaşi sunt printre noi azi la fel de concreţi. Aşa ceva numai în mitologia păgână se spune, dar cel puţin acolo nimeni nu-şi permite luarea în serios. Sau poate nici noi nu suntem istoric concreţi ci doar ni se pare, iar mâine, în era supracivilizată vom constata că suntem tot mitologie?
Satana “se aşează” la catedră şi predă. Pentru unii. Pentru alţii – căci e suficient de inteligent spre a face diferenţiere – “se urcă” la amvon şi predică. Nici o problemă nici cu cei cărora nu le place sau nu pot să frecventeze cursurile sau prelegerile lui. Le înregistrează. Pe viu. De asemenea nici o problemă cu cei care nu au pe ce să le cumpere. Primesc gratis. Sunt fonduri suficiente.
El predă şi predică ceea ce DUMNEZEU NU A SPUS, ca în Grădina Edenului, sub “pomul cunoştinţei” şi omul vrea să ştie, să cunoască, să…
Teorie. ERELE CREAŢIUNII. El nu spune CÂTE, nu spune CÂT de LUNGI şi dacă toate EGALE ca nu cumva studenţii să pună întrebări şi să se încurce în strategia lui. Aici se admite “credinţa”. Credinţa în ce spune el, şi care nu mai e considerată “ignoranţă”, ca cea în Dumnezeu, ci “iluminare”, o stare deosebită vrednică de atins, şi iarăşi ciudat, despre ea nimeni nu mai spune că ar fi “iraţională”. Adică babilonie. “Se ştie ce nu se ştie şi nu se ştie ce se ştie”. Şi tot aşa. În context, dacă ZILELE creaţiunii au fost ERE şi ziua a şaptea a fost tot ERĂ. În paranteză zis, cum v-ar suna textul biblic în forma “de aceea a binecuvântat Domnul Dumnezeu ERA a ŞAPTEA şi a sfinţit-o”? Practica studenţească. Nici o aplicaţie posibilă la ziua a şaptea. Pe ici pe colo câte unui student răvăşit în el însuşi de aşa cursuri, nu-i vine să pună mâna pe unealtă când soseşte ziua a şaptea. ERA asta de la “şcoală” parcă nu i se potriveşte cu “seara şi dimineaţa” din Biblie şi i-ar place ca viaţa sa de cei câţiva zeci de ani pe lume, să se nimerească în ERA a ŞAPTEA, ca să se odihnească tot timpul vieţii, tânjind după veşnica odihnă sabatică. În ERĂ – datorită scurtimii vieţii omului – noţiunea de zile dispare, sau dacă nu dispare, se tulbură.
Şi odată şi aşa încurcată treaba, Satana îşi aşteaptă studenţii pentru graduarea academică. Nici un graduat nu va rămâne neangajat. Rebuturile n-au decât să se chinuiască neputând să vândă ce mai au pentru a-şi prelungi zilele, neputând să cumpere ce le-ar trebui pentru supravieţuire.
Diversificarea subiectelor pentru tezele acestui doctorat de sfârşit de istorie, se face rapid. Împărţirea pe două coloane care dintre personajele biblice sunt mitologice, care reale. Se preferă rubrica mitologică foarte cuprinzăotare până la “toţi”, se aşteaptă cea reală cât mai goală, până la “nici unul”.
Aşa dar un rezumat al strategiei ar fi:
Dacă Geneza e mitologie, Apocalipsa nu poate fi altceva. Dacă amândouă sunt mitologii, restul Bibliei e tot aşa. Dacă Biblia e mitologie, EXISTENŢA este MITOLOGIE şi ea şi urmează să ne vedem de treburi.
Nu însă înainte de a spune că “Dumnezeu nu se lasă batjocorit”.
Intru într-o librărie. Organizarea este pe secţiuni. Biblia n-o pot găsi în secţiunea FICŢIUNE, nici în secţiunea ŞTIINŢIFICO- FANTASTICE, nici în secţiunea MITOLOGIE. Atunci, de ce atâta vânzoleală?
Treaba aceasta despre care am spus doar “câte ceva”, nu e de natură divină. Nici măcar de natură omenească. Vă las pe dumneavoastră să spuneţi şi să vă spuneţi de ce natură este.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
