13
Views

“SINGURA RUGĂCIUNE PE CARE DUMNEZEU N-O ASCULTĂ ?!?”

Băieţelul de şase ani era pregătit pentru culcare. Înainte de a intra sub învelitoare, lângă tăticul său a spus cu voce tare următoarea rugăciune: “Doamne, Te rog pentru mama, Te rog pentru tata şi Te rog pentru mine să mă ajuţi să fiu bun, Amin”. N-a apucat însă să-l îmbrăţişeze pe tăticul său de noapte bună, că acesta i-a ţinut o predicuţă – fiind pastor -, spunându-i că Domnul nu i-a ascultat rugăciunea sa şi că de fapt acest fel de rugăciune este singurul pe care Domnul nu-l ascultă. După ce i-a explicat copilaşului că noi nu trebuie să ne rugăm să fim BUNI pentru că prin naştere noi nu putem să fim BUNI şi că “BUN” după Evanghelie este UNUL singur – DUMNEZEU – şi când spunem BUN înseamnă că vrem să fim “ca El” şi că aşa ceva nu se poate, şi ce i-o mai fi spus, s-au despărţit pentru noapte. Ce a visat copilul prin somnul acelei nopţi nu ştim căci nu ni s-a spus, iar întâmplarea a continuat numai pe partea tatălui. A fost probabil tulburat că propriul său copil putea să alunece în teologia FAPTELOR BUNE şi a OMULUI BUN pe care el fusese instruit să o combată cu mii de argumente, şi în care din nefericire putea să creadă sincer. Aşa că s-a hotărât să pună capăt acestei “erezii” care ar fi putut apărea printre enoriaşii lui. S-a apucat să construiască o predică ce prin funcţia pe care o ocupa – foarte înaltă -, o putea transmite prin media cea mai modernă şi la nivel global – ceea ce a şi făcut – şi pe care a intitulat-o “SINGURA RUGĂCIUNE PE CARE DUMNEZEU N-O ASCULTĂ”.

Obişnuit cu multe feluri de rugăciuni despre care Sfânta Scriptură zice că Dumnezeu nu le ascultă – în înţelesul nostru nu le împlineşte pentru că împlinirea lor s-ar întoarce împotriva noastră -, conform Evangheliei, “nu ştiţi ce cereţi”, am fost foarte interesat şi recunosc şi curios, să aflu care este “singura rugăciune pe care Dumnezeu n-o ascultă”. Este limpede că noi nu ştim să ne rugăm, că Duhul Sfânt pregăteşte rugăciunile noastre pentru a fi prezentate Tatălui după intenţia neexpirmată pe care o purtăm în suflet. Ucenicii au zis: “Doamne, învăţă-ne să ne rugăm”. Apostolul Pavel s-a rugat ca Domnul să-i “ia ţepuşul din carne” şi Domnul l-a refuzat zicându-i: “Harul Meu îţi este de ajuns” şi câte astfel de situaţii mi-au trecut prin minte la citirea titlului acestei predici.

Mare mi-a fost mirarea – şi mă întreb dacă e greşită -, când din desfăşurarea predicii pe argumente, ascultătorii şi teleascultătorii erau îndemanţi cu insistenţă să creadă că într-adevăr singura rugăciune pe care Dumnezeu nu o ascultă este aceea prin care cineva cere ajutor de la Domnul să fie “BUN”. Dacă fac eforturi să înţeleg că un om matur s-ar putea să se roage a fi BUN pentru ca apoi să se laude cu bunătatea lui şi aşa ar mai fi ceva motivaţie ca rugăciunea să nu-i fie ascultată, (cazuri nespecifice), mi-e imposibil de crezut că rugăciunea unui copil de şase ani care se roagă pentru mama şi tata şi pentru el să fie BUN nu este ascultată. Desigur, Domnul nostru Dumnezeu este suveran în a decide care rugăciuni să le asculte şi care nu. Dincolo de acest adevăr absolut, sau mai bine zis, în cadrul lui, se cuvine totuşi, înţelegerea.

Chiar nu mai este nici o altă rugăciune pe care Domnul n-o ascultă în afară de aceea în care se cere ajutorul Lui în a fi BUN? Şi pe aceasta de ce n-ar asculta-o? Chiar este RĂU a fi BUN? Chiar în nici un fel nu putem vorbi de BUN cu privire la om fără să greşim cu privire la BUN de definiţie universală care absolut că îneamnă Dumnezeu?

Sfânta Scriptură are limbaj de BUN omenesc şi Dumnezeu are OAMENI BUNI ca reprezentanţi ai BINELUI, chiar dacă lumea de pe pământ poate fi numită REA. Îmi permiteţi să citesc din ea câte ceva?

Psalmul 18, 25: “Cu cel BUN Tu Te arăţi BUN” .

Proverbele 29, 6: “În păcatul omului RĂU este o cursă. Dar cel BUN, biruie şi se bucură”.

Matei 5, 45: “El face să răsară soarele Său şi peste cei RĂI şi peste cei BUNI”.

Matei 12, 35: “Omul BUN, scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui”.

Matei 13, 49: “Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor BUNI”.

Iacob 1, 12: “… după ce a fost găsit BUN va primi cununa vieţii”.

Şi multe alte ziceri biblice.

În lupta cea mare dintre BINE şi RĂU, BUNUL şi RĂUL sunt prezenţi. Ce ziceţi despre o predică intitulată “SINGURA RUGĂCIUNE ASCULTATĂ este: ‘Doamne ajută-mă să fiu bun’”. Sună copilăresc? Şi ce dacă. Domnul a zis: “până nu vă veţi face ca nişte copilaşi cu nici un chip nu veţi vedea Împărăţia Cerurilor”. De şase ani ca băieţelul cu pricina? Poate şi mai mici.

Benone Burtescu  (dburtescu@aol.com)

CÂTE CEVA – Benone Burtescu

| Generale |
Despre autor
-