C.U.C. şi P.U.C.
Erată la “PROTESTUL SURORILOR”
De vreo câţiva ani buni încoace, cam de când a început SFÂRŞITUL, semnele lui s-au arătat din belşug. Aş putea face o listă a lor, – cu aproximaţie bineînţeles -, care ar fi destul de substanţială, dar nu îmi propun acest lucru acum. Unul din ele însă, lipsit în toată istoria biblică atât cea Vechi cât şi cea Nou Testamentară, vânzoleşte profetic creştinătatea, din care face parte şi Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Simplu, este vorba despre ceea ce se numeşte “FEMEIA PREOT-PASTOR”. Nu este treaba mea să comentez dacă în Noul Testament noţiunea de “PREOT” a luat sfârşit şi că Domnul nostru Isus Hristos este singurul MARE PREOT în ceruri, iar pe pământ toţi creştinii sunt PREOŢI. Cum am spus însă, pe linia poporului lui Dumnezeu timp de şase mii de ani, nimănui nu i-a dat prin minte ideea de “FEMEIE PASTOR-PREOT”, iar acum se manifestă într-o manieră de neoprit. Cum a apărut această concepţie şi de ce, cum se dezvoltă şi unde va ajunge, nu ştiu, dar iat-o! Confruntată cu ea, Sesiunile Conferinţei Generale a BAZŞ din 1990, 1995 şi tot aşa 2010, au lăsat-o nerezolvată.
Chiar de la apariţia ideii “FEMEIE PASTOR”, în BAZŞ s-a vehiculat discursul că una dintre pârghiile de rezolvare a problemei degenerată în disensiune, ar fi, ceea ce jurnaliştii Bisericii, mai public, mai discret, au numit “PROTESTUL SURORILOR”, adică femeile însele arătându-se cumva împotriva trecerii lor în slujba de “PASTOR cu BINECUVÂNTARE”. Se considera ca un act de credincioşie să nu accepte această idee şi să roage pe fraţii care o dezbat, să renunţe la ea mulţumindu-le de gestul lor de dragoste şi preţuire faţă de ele, dar găsind că preţul ideologic şi poate şi cel organizatoric pentru aşa ceva, este prea mare şi ar afecta unitatea Bisericii.
Sigur, în “PROTESTUL SURORILOR” nu intra în discuţie interpretarea PRESIUNII PUBLICE, DEMONSTRAŢII în faţa oficiilor bisericeşti, STRADALUL, AVANGARDISMUL, LOZINCALUL, etc., ci consta în atitudinea umilă pentru UNITATEA BISERICII, Sfânta Scriptură fiind clară în această privinţă printr-o lipsă totală de abordare literală din cauză că spiritual este deplin subînţeleasă.
C.U.C., înseamnă, “Columbia Union Conference” adică Uniunea Atlantică (cu sediul în Maryland unde este şi sediul Conferinţei Generale), unde trei săptămâni în urmă a avut loc o Adunare Constitutivă şi când a fost pusă la vot problema “FEMEIE PASTOR” a trecut cu 80% pentru şi 20% împotrivă.
P.U.C. înseamnă “Pacific Union Conference”, adică Uniunea Pacifică (cu sediul în California), unde zilele trecute, pe 19 August 2012, Adunarea Constitutivă a votat cu 79% la 21% în favoarea instituirii de FEMEIE PASTOR. Aparent fără nici o legătură, acest procent mi-a amintit de menţionarea lui în MĂRTURII.
Ce s-a petrecut pe viu în cadrul lucrărilor acestor sesiuni, este bun public la care există acces video şi transcript pe internet. Preşedintele Conferinţei Generale a fost împotriva actului de hirotonisire a femeii, dar mai mult din motive de UNITATE a BISERICII decât de respectarea unui Adevăr Teologic. Nici chiar reprezentanţii de la “Firm Foundation” nu au fost prea “fermi”. Nu a fost un CONSENS pe bază de DESCOPERIRE, ci o Hotărâre prin VOT, deşi sfatul Mărturiilor este către Hotărări luate în Plenul Conferinţei Generale, BAZŞ având o conducere mondială.
Lăsând pe bună dreptate Teologilor şi Administratorilor Bisericii nu doar hotărârile, dar şi comentariile, referirea prezentă se rezumă doar la Erata cu privire la ceea ce jurnaliştii, cum am zis, au vehiculat ca “PROTESUL SURORILOR” şi mă simt obligat să fac această ERATĂ. Ei au fost greşit informaţi sau naivi în speranţa lor şi corectarea se cuvine a fi făcută. SURORILE NU AU PROTESTAT deocamdată, deşi până în Octombrie anul acesta când reprezentanţi din întreaga lume vor fi strânşi pentru a discuta în plen problema, ar mai fi ceva timp. După modul cum s-au desfăşurat lucrurile până acum, se pare însă că licărirea de PROTEST al SURORILOR s-a stins de tot.
Unele întrebări post factum rămân, deşi fără nici o relevanţă juridică. Ce-ar fi un MITROPOLIT FEMEIE sau o FEMEIE PAPĂ? Dar o ANTICRISTĂ, o FEMEIE a FĂRĂDELEGII? Unii, mai blajini teologic, au comentat că s-ar mai fi putut aştepta puţin, SFÂRŞTUL fiind atât de aproape şi nu se merita această vânzoleală în Biserică tocmai în preziua lui. Alţii, mai zeloşi, văd un potenţial pozitiv în sutele de milioane de femei creştine care pot fi prin hirotonisire, PREOŢI în ultima evanghelizare.
Tot în Adunarea Constitutivă P.U.C. din 19 August, a căzut – şi tot prin vot -, dar un vot la limită, 65% la 66%, propunerea de autonomie în hotărări a comunităţilor, conferinţelor, uniunilor, (entităţi bisericeşti) – ceva spre congregaţionalism – şi că doar “în general”, structurile să ţină de hotărârile Conferinţei Generale.
“Zguduirea a început”, a spus unul dintre vorbitori. Noi o simţim?
Într-o singură direcţie cred că nu greşim, adică aceea de a ne ruga Domnului să ajute spre bine prin orice ar veni, căci poate veni orice.
Benone Burtescu (dburtescu@aol.com)
