Una din povestirile biblice care mi-a marcat copilaria este intamplarea aceasta: Daniel in groapa cu lei. Cand eram mic eu nu stiam ca aceasta este o alta ilustratie profetica care ne arata lupta dintre Hristos si satana pentru inchinarea pe care omul o datoreaza lui Dumnezeu dar care satana o vrea pentru el. Saptamana trecuta am vazut ca Babilonul a cazut asa cum fusese profetit. Mandria imparatului a dus Babilonul la cadere. Era profetit ca dupa Babilon avea sa se ridice a alta putere care era Imperiul Medo-Persan. In anul 538 cand a cazut Babilonul, imparatul Imperiului Medo-Persan a decis sa pastreze pe Daniel printre slujbasii sai. Darius auzise de Daniel, de felul cum Dumnezeu lucrase prin el si cum el era un om intelept si ajuta ca sa ia decizii intelepte. Noul imparat avea incredere in Daniel, auzise ca el era un om drept si integru. Aceste calitati erau rezultatul unei vieti de rugaciune. El se ruga de trei ori pe zi cu ferestrele deschise spre Ierusalim, tara sa. Intr-o tara straina Daniel se straduia sa nu uite ca tara lui era in Ierusalim si ca el era doar un peregrin intr-o tara straina. Azi, toti crestinii trebuie sa ne aducem aminte ca traim in Babilon, o tara care nu este a noastra, este o tara a robiei. Adevarata noastra casa este in cer, aici suntem doar peregrini. De aceea trebuie sa avem ferestrele vietii si sufletului nostru deschise si sa privim la Ierusalim, adevarata noastra casa. Chiar daca traim si muncim aici nu putem sa uitam ca suntem doar peregrini care mergem inspre destinul nostru glorios. Integritatea si ascultarea lui Daniel de principiile eterne ale Legii lui Dumnezeu i-a adus dusmani care nu puteau sa gaseasca niciun motiv sa-l acuze deoarece viata lui era exemplara. Daniel 6:5 spune: Atunci oamenii aceştia au zis: „Nu vom găsi niciun cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui!” Aici vedem din nou cum Legea lui Dumnezeu este in joc. Aceste texte ne arata cum ascultarea de aceasta Lege este lucrul care-l va duce pe Daniel la condamnarea le moarte. Ce spune Legea lui Dumnezeu? Sa nu ai alti Dumnezei in afara de Mine. Ce altceva spune? Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri sau jos pe pamant… sa nu te inchini inaintea lor si sa nu le slujesti. Daca ne aducem aminte chiar din pricina acestei porunci Sadrac, Mesac si Abed-Nego au fost aruncati in cuptorul cu foc. Ei au refuzat sa asculte porunca lui Nebucadnetar care vroia ca toata lumea sa se inchine inaintea imaginii de aur facuta de imparat. Acum Daniel este prins si parat din pricina primei porunci si lucrurile sunt facute cu siretenie de catre slujitorii imparatului. Daniel 6:7 spune: Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii şi cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. Cine erau toate capeteniile? Erau cativa oameni cu influenta. Dar imparatul s-a lasat inselat si a semnat decretul care spunea ca timp 30 de zile toti cei care traiau in acel teritoriu puteau sa se inchine doar imparatului. Doar ca in acele zile un decret semnat de imparat nu putea fi anulat nici macar de catre el. Acum vine momentul important al povestirii. Daniel 6:10 spune: Când a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte. Acest lucru este interesant. Multi oameni se intreaba: nu putea Daniel sa fie mai prudent si pentru a nu crea probleme, sa se roage in secret? De ce a trebuit sa deschida ferestrele si sa atraga atentia asupra lui? In primul rand, Daniel nu a deschis ferestrele pentru a fi vazut. Textul spune ca acesta era obiceiul lui. Daca Daniel ar fi inchis ferestrele din cauza decretului le-ar fi facut jocul celor care il persecutau. Ei nu ar fi ramas linistiti si ar fi incercat sa-l prinda intr-un alt fel. Singurul
mod de a se salva era sa asculte de imparat si sa nu asculte de Dumnezeu. Dar profetul nu avea sa faca niciodata acest lucru. El nu avea sa-si justifice neascultarea ci pur si simplu avea sa asculte de Dumnezeu, lucru care ii aduce pedeapsa cu moartea. Povestirile despre cuptorul cu foc si groapa cu lei ne arata metodele dusmanului pentru a obtine inchinarea si ascultarea oamenilor. Cand ademenirea cu bogatii nu functioneaza, pentru ca incepe cu ea, ameninta si persecuta. A facut-o in trecut, o face azi si o va face si in viitor cu fiii lui Dumnezeu care decid sa ramana credinciosi Domnului. Aceste lucruri pe care le spun le vom vedea in profetiile pe care le vom analiza mai tarziu. Ceea ce trebuie sa scoatem in evidenta este ca cei care il persecutau pe Daniel au fost impinsi de gelozie. Ascultarea si credinciosia lui Daniel fata de Dumnezeu si fata de imparat trezea gelozie in dusmanii lui. De ce? Deoarece ascultarea are ca final prosperitatea, si prosperitatea unui copil al lui Dumnezeu nu face fericiti pe aceia care nu iubesc si nu urmeaza pe Isus. Gelozia a fost primul sentiment pacatos in cer. Lucifer a fost victima a geloziei si gelozia este si azi in biserica si chiar in familiile crestine. Gelozia este roada faptului ca traim departe de Dumnezeu si ca avem un caracter deformat de pacat. O persoana geloasa este o persoana egoista, mandra si aroganta. Lucifer a cazut victima a geloziei si acum acesti oameni sunt si ei victime ale aceluiasi lucru. Ce au facut acesti oameni impinsi de gelozie? Ei au urzit un plan deoarece nu gaseau nimic de care sa-l acuze. Daniel ducea o viata ireprosabila asa ca ei au fost la imparat si i-au spus ceea ce se gaseste in versetul 7. Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii şi cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. Pentru Darius decretul reprezenta o sansa de a intari unitatea imparatiei, un mod prin care toti aveau sa uite doar la el. Pentru acei oameni era doar o strategie ca sa scape de Daniel deoarece ei stiau ca el se ruga in fiecare zi cu ferestrele dechise spre Ierusalim. Din nefericire imparatul a cazut in capcana. Dorinta acelor oameni nu era sa-l inalte pe imparat la rang de dumnezeu ci sa-i faca rau lui Daniel, pentru ca stia ca acesta nu avea sa asculte ci avea sa se roage mai departe lui Dumnezeu. Imparatul a acceptat, asa cum am mai spus. Poate i-a placut ideea de a fi obiectul rugaciunilor intregului popor timp de 30 de zile, sau poate puterea ameteste sau credea ca urmeaza un sfat intelept al oamenilor lui. Imparatul nu si-a imaginat niciodata ca Daniel, sfetnicul si omul lui de incredere avea sa fie victima acestui decret. Totusi, la fel va fi si in ultimele zile. Poporul lui Dumnezeu nu va fi persecutat pentru ca face ceva rau, ci va fi acuzat de lipsa de loialitate catre puterile acestui pamant. Vom vi acuzati de rebeliune impotriva legilor tarii cand in realitate singurul lucru care se va dori va fi ascultarea de Legea lui Dumnezeu. Partea a treia. Aici vom vorbi despre rugaciunea lui Daniel. Sa citim Matei 6:6 Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Daca Domnul Isus ne-a dat acest sfat, de ce Daniel nu a fost mai precaut? De ce nu a inchis ferestrele casei ca sa se roage? De ce deschidea ferestrele spre Ierusalim? In primul rand, asa cum am mai spus, Daniel nu a deschis ferestrele doar acum ci avea acest obicei de multa vreme, si cum dusmanii lui stiau, au profitat ca sa-i pregateasca capcana. In al doilea rand Daniel primise viziunea pe care o vom studia saptamana viitoare. Exista o lupta cosmica si satana nu dorea un popor ascultator ci un popor temator care sa dea inapoi la primul semn al pericolului. Daniel stia de asemenea ca marturia lui personala avea sa fie de folos pentru multi dintre israeliti si nu putea sa dea inapoi. In ciuda decretului dat de imparat, Daniel nu a luat nici o masura de precautie pentru asi ascunde viata de rugaciune. El era in minoritate deoarece era singurul de la curtea imparatului care nu asculta de decretul dat. Totusi, prin viata lui de rugaciune publica, Daniel a demonstrat ca loialitatea fata de Dumnezeu era pe primul loc, mai importanta decat loialitatea fata de imparat. Asa sunt lucrurile in Imparatia lui Dumnezeu. Pe vremea apostolilor se intampla acelasi lucru. Faptele Apostolilor 5:27-29 spune: După ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. Şi marele preot i-a întrebat astfel: „Nu vam poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acelui Om.”
Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! Ce lucru extraordinar! Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decat de oameni. Am sa explic un lucru: noi, ca si crestini trebuie sa fim primii in a asculta de legile tarii, legile cu privire la impozite, legile de trafic, etc… . Noi trebuie sa fim un exemplu pentru toti ceilalati. Cand se da o lege care este in contra Legii lui Dumnezeu, atunci trebuie sa ascultam mai intai de Dumnezeu. Aici trebuie sa avem intelepciune ca sa stim care dintre legi este impotriva Legii lui Dumnezeu. Asa dar, noi trebuie sa ascultam mai intai de Dumnezeu si apoi de oameni. Problema este ca de multe ori ne lipseste intelepciunea. Spre exemplu, eu cunosc oameni care merg in fata unei catedrale catolice si incep sa predice despre fiara. Crezi ca este intelept? Nu. Noi trebuie sa avem respect fata de persoane. Daca dorim ca oamenii sa asculte vestea cea buna a Evangheliei trebuie ca mai intai sa doreasca sa asculte si daca noi suntem agresivi si denigram credinta lor, nu vor dori acest lucru. Noi trebuie sa avem pace in inima si sa reflectam pacea lui Hristos. Trebuie sa vorbim cu blandete ca oamenii sa vrea sa ne asculte si avem nevoie de echilibru. Daniel era un om echilibrat. El deschidea ferestrele ca sa le spuna celorlaltii sa nu uite ca tara lor era Ierusalimul si ca ei trebuiau sa se uite mereu la Ierusalim. Acesta este si mesajul pentru noi: nu uita ca suntem peregrini pe acest pamant, aceasta nu este tara noastra, suntem pe drumul spre Ierusalim. Partea a patra. Aici vom vedea ce se intampla cand imparatul descopera ca a cazut intr-o capcana. Imparatul nu putea sa dea inapoi deoarece asa era legea tarii lui. Asa ca Darius a trimis sa aduca pe Daniel si i-a spus urmatorele lucruri. Vom citi Daniel 6:16 Atunci împăratul a poruncit să aducă pe Daniel şi să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău căruia necurmat Îi slujeşti să te scape!” Imparatul nu putea sa faca nimic pentru Daniel dar stia ca Daniel avea un Dumnezeu Atotputernic care putea sa-l protejeze. Si asa s-a si intamplat. Biblia spune ca Dumnezeu a trimis un inger care a inchis gura leilor. Leii sunt vii si astazi si sunt dusmanii tai pe strada, la munca, oameni care vor sa te distruga si te critica si vor sa termine cu tine. Dar tie sa nu-ti fie teama! Acelasi inger care a inchis gura leilor poate sa inchida si gura acestor dusmani. Dumnezeul tau caruia ii slujesti te va scapa. Dumnezeul tau… . Dumnezeu nu te va scapa daca nu faci din El Dumnezeul tau personal, daca nu traiesti o viata de comuniune zilnica cu El. In al doilea rand a spus: caruia ii slujesti. Nu este suficient sa-L marturisesti pe Dumnezeu, trebuie sa te supui Lui si sa-I slujesti. Daca acesta este Dumnezeul tau si tu ii slujesti, te va scapa de pericol. Asa s-a intamplat cu Daniel. Ajungem la sfarsitul acestui studiu sa vorbim despre punerea in drepturi a lui Daniel. Citim Daniel 6:24-26 Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia care pârâseră pe Daniel. Şi au fost aruncaţi în groapa cu lei, ei, copiii lor şi nevestele lor; şi, până să ajungă în fundul gropii, leii i-au şi apucat şi le-au fărâmiţat oasele.;După aceea, împăratul Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, care locuiau în toată împărăţia: „Pacea să vă fie dată din belşug! Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei mele, oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel Viu şi El dăinuie veşnic; Împărăţia Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit. Iti dai seama cum marturisirea unui copil al lui Dumnezeu face ca Numele lui Dumnezeu sa fie inaltat? Faptele noastre bune nu sunt ca sa ne aduca noua glorie ci ca sa aduca glorie lui Dumnezeu. Numele Domnului sa fie inaltat, spune imparatul. In lumea aceasta tu vei trece prin momente dificile dar Dumnezeul tau caruia ii slujesti te va scapa, si cand vei fi scapa, toti oamenii care cunosc povestea ta vor indrepta ochii lor spre Dumnezeu, spre Dumnezeul tau.
Domnul sa te binecuvinteze si sa ramai credincios pana la sfarsit!
Traducerea si Tehnoredactarea: Maria Badea www.7adventist.com/studiu/
lectiuneazs@yahoo.com
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/
