9.2 Receptivitate faţă de Evanghelie – st9 O atitudine de învingători

Views


Gabriel Radu 9.2 Receptivitate faţă de Evanghelie (st9 O atitudine de învingători)

1. Cum dovedeşte întâlnirea lui Isus cu femeia de la fântâna lui Iacov că există oameni deschişi faţă de Evanghelie chiar şi acolo unde nu ne-am aştepta? Ioan 4:27-30,39-42

Samaria era ultimul loc în care ucenicii s-ar fi aşteptat să găsească inimi receptive faţă de Evanghelie. Samaritenii erau în conflict constant cu iudeii asupra unor chestiuni de doctrină şi închinare. Această animozitate era foarte veche. Samaritenii doriseră să participe şi ei la reconstruirea templului, dar le fusese refuzată această ofertă din cauza amestecului lor cu păgânii din împrejurimi şi din cauza vederilor lor „neortodoxe”. Drept urmare, samaritenii şi-au construit un templu al lor pe muntele Garizim. Ucenicii ar fi trecut pe lângă Samaria cu uşurinţă, considerând-o un pământ neroditor pentru vestirea Evangheliei.

Însă Isus a văzut ceva ce ucenicii nu vedeau: inimi receptive. Relatarea lui Ioan despre femeia de la fântână începe cu aceste cuvinte: „Atunci [Isus] a părăsit Iudeea şi S-a întors în Galileea. Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria…” (Ioan 4:3,4). Isus „trebuia” să treacă prin Samaria pentru că Duhul Sfânt l-a dat convingerea că acolo, în locul acela atipic, urmau să fie inimi primitoare. Când ochii noştri sunt unşi de Duhul Sfânt, vedem posibilităţi acolo unde alţii văd doar dificultăţi. Vedem un seceriş bogat de suflete pentru Împărăţia lui Dumnezeu acolo unde alţii văd doar câmpuri aride.

2. Care a fost rezultatul lucrării lui Isus în Samaria? Faptele 8:4,5,15

Ucenicii ar fi trecut pe lângă Samaria fără să le fi oferit vreodată celor de acolo vreo ocazie de a auzi adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu. Isus a văzut ce ei nu vedeau. El a înţeles că Duhul Sfânt făcuse ca inima unei femei să fie receptivă. Convertirea ei uimitoare a avut impact asupra a zeci de oameni în cetatea aceea. Noi nu vom vedea întotdeauna rezultate imediate în lucrarea noastră de mărturisire a credinţei, dar, pe măsură ce semănăm sămânţa în inimi primitoare, într-o zi, ea va produce o recoltă pentru slava lui Dumnezeu.

Niciodată nu cunoaştem pe deplin impactul cuvintelor şi faptelor noastre asupra altora, în bine sau în rău. Ce putem face pentru ca faptele şi cuvintele noastre să aibă întotdeauna un impact pozitiv?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/

9.2 Receptivitate faţă de Evanghelie – st9 O atitudine de învingători

Despre autor
-