10.3 Compasiune şi pocăinţă – Evanghelia pusă în practică

Views

Gertrud si Gabriel Radu 10.3 Compasiune şi pocăinţă (st10 Evanghelia pusă în practică)

Relatările întrepătrunse ale mântuirii şi ale marii lupte ne cheamă să recunoaştem un adevăr despre viaţă care este esenţial pentru a înţelege lumea şi a ne înţelege pe noi înşine, şi anume: noi şi lumea noastră suntem căzuţi, stricaţi şi păcătoşi. Lumea noastră nu este ceea ce a fost creată să fie, iar noi, deşi încă purtăm chipul Creatorului, suntem parte din această lume stricată. Păcatul din viaţa noastră are aceeaşi natură ca răul care produce atât de multă durere, asuprire şi exploatare peste tot în lume.

De aceea, este drept să simţim durerea, disconfortul, întristarea şi tragedia lumii şi a vieţii celor din jurul nostru. Ar trebui să fim roboţi ca să nu simţim durerea vieţii de pe pământ. Plângerile din cartea Psalmii, întristarea lui Ieremia şi a altor profeţi şi lacrimile şi compasiunea Domnului Isus demonstrează că este potrivit un astfel de răspuns faţă de lume şi relele din ea şi, în special, faţă de cei care atât de adesea sunt răniţi.

3. Ce anume a stârnit compasiunea lui Isus în fiecare dintre următoarele situaţii? Cum poate să fie sensibilă şi inima noastră la durerea din jur? Matei 9:36; 14:14; Luca 19:41,42; Ioan 11:35

Să nu uităm că păcatul şi răul nu există „pe undeva” sau sunt consecinţa stricăciunii altcuiva: „Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi” (1 Ioan 1:8). Înţeles din perspectiva profeţilor biblici, păcatul era o tragedie nu din cauză că un om încălca „regulile”, ci pentru că păcatul rupea legătura dintre Dumnezeu şi poporul Său şi le făcea rău altora. Acest lucru se poate întâmpla la nivel mai mare sau mai mic, dar este acelaşi rău.

Egoismul, lăcomia, răutatea, prejudecata, ignoranţa şi nepăsarea sunt rădăcina tuturor relelor, a nedreptăţii, sărăciei şi asupririi din lume. Mărturisirea păcătoşeniei noastre este primul pas în rezolvarea acestui rău, dar şi un prim pas pentru a permite iubirii lui Dumnezeu să vină în inimile noastre (1 Ioan 1:9 citat).

Priveşte la tine însuţi (dar nu prea de aproape şi nu prea mult timp). În ce fel eşti şi tu afectat de stricăciunea din lume şi parte a problemei mai mari? Care este singurul răspuns şi care este singura soluţie?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/www.7adventist.com/studiu/

10.3 Compasiune şi pocăinţă – Evanghelia pusă în practică

Despre autor
-