Gabriel Radu 8.6 Problema idolatriei (Isaia 40:19,20) (st8 „Mângâiaţi pe poporul Meu!”)
Idolatria strică relaţia unică şi apropiată cu Dumnezeu prin faptul că Îl înlocuieşte cu altceva (Exodul 20:4,5; Isaia 42:8). Prin urmare, profeţii se referă la idolatrie ca la un adulter spiritual (Ieremia 3:6-9; Ezechiel 16:15-19).
9. Cum caracterizează Isaia idolii? Ce spune despre ei? De ce face o descriere atât de precisă despre ce este un idol, oricare ar fi el? Isaia 41:29
Închinătorii la idoli din vechime credeau că se închină la fiinţe divine puternice prin intermediul imaginilor sau al simbolurilor lor. Închinarea la idoli care reprezintă un alt dumnezeu încalcă prima poruncă: „Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine” (Exodul 20:3). Dar, dacă scopul unui idol este de a-L reprezenta pe adevăratul Dumnezeu, cum a fost viţelul de aur (Exodul 32:4,5), Domnul nu îl acceptă ca imagine a Sa, deoarece nimeni nu ştie cum să Îl reprezinte pe El (Deuteronomul 4:15-19). Şi nimic nu poate reda slava şi măreţia Sa fără seamăn. Prin urmare, un idol în sine este ca un alt dumnezeu, şi închinarea la el este o încălcare a primelor două porunci.
Copiii lui Dumnezeu nu au nevoie de idoli pentru că ei au prezenţa Sa reală, Şechina, în sanctuarului Lui. Închinarea la idoli înseamnă să-L înlocuieşti şi, prin urmare, să-I negi prezenţa reală.
10. Cu ce fel de idolatrie ne confruntăm noi, ca biserică, astăzi? Are forme mai subtile în biserică acum? Dacă da, cum?
„Mulţi dintre cei ce se numesc creştini slujesc altor dumnezei în afară de Domnul. Creatorul nostru cere devotamentul nostru suprem şi o supunere deplină. Orice lucru care tinde să ne abată dragostea de la Dumnezeu sau să se interpună în slujirea pe care I-o datorăm numai Lui ajunge să fie un idol în sine însuşi.” – Ellen G. White, CBAZŞ, vol. 2, pp. 1011-1012
Idolatria era atrăgătoare pentru că, de fapt, avea de-a face cu materialismul. Folosind forme de închinare care depindeau de oameni, acei închinători onorau forţe despre care credeau că puteau să le dea fertilitate şi prosperitate. Era o religie de tipul „ajută-te singur”. Sună cunoscut?
Chiar înainte ca Domnul să vină iarăşi, având calea pregătită de lucrarea făcută prin solia finală de împăcare a lui Ilie (Maleahi 4), vom fi puşi în faţa aceleiaşi alegeri, ca în zilele lui Isaia: te vei închina Creatorului sau la altceva (Apocalipsa 13:14)? Pentru că, până la urmă, la ceva tot ne închinăm.
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/
