Gabriel Radu 7.4 Zguduit, dar nu părăsit (Isaia 36:21 – 37:20) (st7 Înfrângerea asirienilor)
5. Ce efect a avut discursul dibaci al lui Rabşache asupra lui Ezechia şi a sfetnicilor lui? 2 Împăraţi 18:37; 19:1-4; Isaia 36:21,22; 37:1-4
Zguduit până în măduva oaselor şi plângând din cauza necazului, Ezechia s-a întors către Domnul, căutând cu umilinţă mijlocirea lui Isaia, profetul de al cărui sfat tatăl său nu ţinuse cont.
6. Cum l-a încurajat Dumnezeu pe Ezechia? Isaia 37:5-7
Mesajul a fost scurt, dar suficient. Dumnezeu era de partea poporului Său. Isaia a prorocit că Sanherib va auzi nişte vorbe care îi vor distrage atenţia de la atacul asupra lui Iuda. Acest lucru s-a împlinit imediat. Înfrânt pe moment, dar fără intenţia de a renunţa, Sanherib i-a trimis lui Ezechia un mesaj ameninţător (Isaia 37:10,12; 2 Cronici 32:17).
De data aceasta, Ezechia a mers direct la templu şi a întins scrisoarea înaintea Domnului oştirilor, „care [şade] pe heruvimi” (Isaia 37:14-16).
7. Cum a surprins rugăciunea lui Ezechia ceea ce era în joc în criza Ierusalimului? Isaia 37:15-20
Sanherib a atacat explicit cea mai puternică apărare a lui Ezechia: credinţa în Dumnezeul lui. În loc să cedeze psihic, Ezechia a căutat sprijin la Domnul pentru a demonstra cine este Dumnezeul lui, „ca toate împărăţiile pământului să ştie că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu!” (Isaia 37:20).
Citeşte rugăciunea lui Ezechia. Asupra căror aspecte se concentrează el? Ce anume din această rugăciune poate să ne încurajeze şi să ne ajute să rămânem credincioşi în momentele noastre de criză?
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/