5.4 „Căci şi voi aţi fost străini în Egipt” – st5 Străinul care va fi în cetăţile tale

Views


Gabriel Radu 5.4 „Căci şi voi aţi fost străini în Egipt” (st5 Străinul care va fi în cetăţile tale)

4. „Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului” (Deuteronomul 10:19). Care este aici mesajul pentru Israelul antic? Care ar trebui să fie mesajul pentru noi?

Cu secole înainte, Domnul i-a spus lui Avraam: „Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani” (Geneza 15:13; vezi şi Geneza 17:8; Faptele 13:17). Fireşte, aşa s-a întâmplat, iar în primele capitole ale cărţii Exodul istoria dramatică a salvării lor din Egipt a fost consemnată pentru posteritate ca un tip al răscumpărării şi al salvării care ne-au fost oferite în Hristos Isus. În acest verset, Domnul vrea ca ei să-şi amintească unde fuseseră şi ce fuseseră: străini într-o altă ţară.

Cu alte cuvinte, aduceţi-vă aminte când aţi fost la marginile societăţii, nişte paria, chiar sclavi, şi deci la mila celor care erau mai puternici decât voi şi care puteau abuza de voi, cum au şi făcut adesea. Deşi Israel era un popor ales, chemat de Dumnezeu, „o împărăţie de preoţi” (Exodul 19:6), deşi erau nişte diferenţe între ei şi străinii din mijlocul lor, în special în privinţa serviciilor religioase, când venea vorba de „drepturile omului”, străinul, văduva şi orfanul trebuiau trataţi în acelaşi fel cum se aşteptau israeliţii să fie trataţi.

5. Cum rezumă versetul de mai jos ce îi spune Domnul Israelului antic referitor la modul în care trebuia să îi trateze pe cei slabi din mijlocul lui? Matei 7:12

Îndemnul acesta adresat evreilor din vechime despre modul în care trebuiau să-i trateze pe cei marginalizaţi nu reprezenta nicidecum norma în lumea antică, unde cei proscrişi puteau fi trataţi, adesea, la fel ca animalele.

Prin contrast, poporul Israel trebuia să fie diferit, o lumină pentru popoare. Iar diferenţa avea să constea în Dumnezeul căruia I se închinau, în modul în care I se închinau şi în tot sistemul adevărului religios pe care Dumnezeu li-l dăduse. Şi felul amabil în care îi tratau pe cei marginalizaţi ar fi putut fi o mărturie grăitoare pentru lume în ce privea superioritatea Dumnezeului lor şi a credinţei lor. Acesta era, într-un anumit sens, singurul scop al existenţei lor: să fie o mărturie pentru Dumnezeul lor înaintea lumii.

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatorul link:
www.7adventist.com/studiu/

5.4 „Căci şi voi aţi fost străini în Egipt” – st5 Străinul care va fi în cetăţile tale

Despre autor
-